Márton Árpád Francisc

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Nu vreau să intru pe fondul problemei. Și noi avem multe probleme cu această lege, inclusiv cu cea care a fost adoptată la Senat. Noi am încercat, la vremea respectivă – nu am găsit destui susținători –, să nu se elimine acea taxă radio-TV, care, pe undeva, totuși, era un act de independență a instituției respective.

Dar, având în vedere că a existat această intervenție a antevorbitorului, trebuie să spun că posturile publice au niște obligații și niște interdicții, altele decât cele comerciale. Drept care, ei au un minutaj mai restrâns de publicitate, cu niște restricții – nu pot întrerupe un film, așa cum fac posturile comerciale –, și au și o obligativitate, să producă

o televiziune publică, slujind interesul public, culturală, de educare etc.

Ca atare, vechea lege, care restrângea finanțarea de la bugetul de stat numai la sfera emisiunilor pentru străinătate, respectiv tehnologizare și transmitere a semnalelor, era nevoie, din momentul în care s-a regrupat, s-a desființat această sursă a acelei impozitări, să zic așa, a populației, pentru taxa radio-TV, și totul trebuie să vină de la bugetul de stat... înseamnă că această restrângere ar trebui să fie eliminată. Este corectă. Nici eu nu știu dacă, într-adevăr, acea soluție, cu un director general și un președinte al consiliului de administrație, va aduce ceva noutăți și îmbunătățiri ale acțiunii și nu vom avea aceleași demersuri, mult mai prelungite, atunci când vine o altă putere și dorește impetuos să schimbe toată conducerea Televiziunii sau Radiodifuziunii. Aceasta se va întâmpla pe o perioadă mult mai lungă.

Dar totuși deciziile Curții Constituționale – și asta am vrut să spun – sunt general obligatorii, inclusiv pentru noi.

Curtea Constituțională, la punctele de la 82 până la 86, a explicat destul de clar de ce a considerat că unele prevederi din articole sunt neconstituționale și de ce a considerat că altele sunt constituționale. A explicat destul de clar că avem o prevedere în Constituția noastră, la alin. (3) al art. 40, care enumeră, exact și restrictiv, toate acele situații în care poate fi restrâns dreptul a de a fi membru de partid, deci dreptul de asociere. Și este o enumerare, de strictă interpretare, care se încheie: „... sau alți funcționari publici, conform unor legi organice”.

Or, membrii consiliului de administrație nu sunt, nici conform Legii Televiziunii, nici conform atribuțiilor, nici conform modului lor de activitate, funcționari publici. Ei nu sunt angajați ai Televiziunii. Ei se adună la o ședință. În niciun consiliu de administrație din nicio instituție membrii nu devin funcționari publici, nici la școli, în acele consilii de administrație, nici la societățile comerciale, fiind ele chiar cu capital majoritar de stat, nu devin funcționari publici.

Ca atare, Curtea Constituțională a spus clar: acestora, nefiind funcționari publici, nu li se poate interzice să fie membri de partid. Și cu asta s-a terminat!