Mihăiță Calimente

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Dezbaterea principală din societatea românească, începând din anul 2016, se referă la chestiunile de bază ale democrației – alegerea primarilor în două tururi de scrutin sau într-un singur tur.

Într-o asemenea discuție nu putem să nu avem în vedere câteva aspecte, să le spunem, de ordin istoric.

În ultimii 26 de ani, societatea românească a parcurs o serie de pași importanți în vederea constituirii unui sistem democratic care să răspundă dezideratelor Revoluției din Decembrie ’89. În zilele însângeratului decembrie ’89, românii au murit cerând democrație, libertate și alegeri libere.

Frământările politice din primii ani de libertate au avut ca principal stindard alegerile libere și ideea ca toți românii să participe la deciziile majore care priveau soarta țării, prin exercitarea dreptului la vot. Este vorba exact despre dreptul la vot plătit cu sângele morților din decembrie ’89. Noua Constituție a răspuns acestei dorințe a societății și a impus principiul reprezentativității ca element central al sistemului electoral românesc, în ceea ce privește atât alegerea autorităților naționale, cât și a celor locale.

În cazul primarilor localităților noastre, asigurarea reprezentativității nu se poate realiza decât prin organizarea a două tururi de scrutin. De fapt, așa a funcționat sistemul electoral românesc timp de două decenii. La alegerile locale din 1992, 1996, 2000, 2004, 2008, primarii au fost aleși în două tururi de scrutin, această soluție legislativă fiind o normalitate statuată în legea românească și care a căpătat în timp o recunoaștere majoră din partea societății.

Alegerea primarului într-un tur de scrutin este opera lui Traian Băsescu, mare amator de democrație.

În cazul alegerii primarului într-un singur tur, dincolo de nerespectarea voinței reale a electoratului, putem ajunge în fața a numeroase pericole. Astfel, mai ales în condițiile unei participări scăzute la vot, există posibilitatea ca primarul unei localități să fie ales cu un număr extrem de mic de voturi. Acest fapt, dincolo de legitimitatea scăzută pe care o va avea alesul, poate conduce foarte ușor la dirijarea artificială de voturi către grupuri de persoane din cadrul sau din afara comunității, încălcându-se, astfel, toate principiile de bază care statuează legislația electorală.

Totodată, trebuie avut în vedere că sistemul într-un singur tur poate aduce în fruntea comunităților persoane făcând parte din grupuri politice sau de altă natură, de orientare extremistă sau care pun în pericol securitatea națională și ordinea publică, în condițiile în care primarul îndeplinește și alte atribuții de reprezentare a statului.

Ce s-ar fi întâmplat în Franța, la ultimele alegeri locale, dacă ar fi funcționat și acolo sistemul într-un singur tur? Frontul Național, formațiune de extremă dreaptă, ar fi condus jumătate din regiunile Franței la această dată.