Gheorghe Firczak

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

În debutul acestei declarații politice, permiteți-mi și mie să felicit doamnele și domnișoarele cu ocazia Zilei de 1 Martie și a celei de 8 Martie, să le doresc multă sănătate și cât mai mult spor în activitatea pe care o desfășoară în folosul nostru, al tuturor.

Am venit să susțin această declarație politică și este o fericită coincidență că astăzi, 3 martie, este Ziua rutenilor din România. În urmă cu mai bine de un secol, un grup de ruteni din zona Sighetu Marmației a cerut să treacă de la religia greco-catolică la cea ortodoxă și autoritățile Imperiului Austro-Ungar au acționat în consecință, judecându-i și condamnându-i la ani grei de închisoare.

Nu mai insist asupra acestui eveniment, l-am prezentat de mai multe ori. Vreau doar să marchez Ziua rutenilor din România ca pe o zi deosebită a etniei noastre, prin care noi respectăm trecutul nostru, al înaintașilor noștri și lupta pe care aceștia au dus-o pentru afirmarea identității noastre prin tradiție, cultură, limbă și religie.

Totodată, vreau să menționez că în perioada 28 februarie–1 martie, la Deva, s-au derulat lucrările Consiliului Mondial al Rutenilor. A devenit deja o tradiție ca membrii Consiliului Mondial să vină în România cu această ocazie și să desfășurăm lucrările ordinare ale Consiliului Mondial. Ele au astăzi totuși o semnificație mai importantă prin aceea că este o reuniune pregătitoare a Congresului Mondial al Rutenilor, care va avea loc în perioada 18–23 iunie în acest an, în România.

Sigur că astăzi rutenii au momente grele în viața lor, în special cei din Ucraina, din cauza situației existente în țara cu care ne învecinăm la nord. Majoritatea rutenilor din Europa trăiesc în Ucraina și, în mod evident, situația lor nu ne este indiferentă.

Punctul de vedere al Uniunii Culturale a Rutenilor din România coincide cu cel al statului român, menționând că dorim o Ucraină independentă, unitară, indivizibilă, în care să fie respectate libertățile și drepturile cetățenești, să pășească și această țară pe calea democrației consolidate și, de ce nu?, a aderării acesteia la Uniunea Europeană.

În momentul când se va realiza acest deziderat, vom spune cu bucurie că toți rutenii din Europa trăiesc în cadrul Uniunii Europene, cea mai puternică forță a continentului nostru. Și, în mod evident, nu pot decât să închei cu deviza pe care Aleksander Dukhnovici în timpul Revoluției de la 1848 a lansat-o, spunând: „Ia bâl esmi budu rusenom”, adică: „Am fost, sunt și voi rămâne rutean!” Eu adaug „boje, o po moje”, „Așa să-mi ajute Dumnezeu!” Și vedem cât de actuală este și această deviză.

Vă mulțumesc.