Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·4 mai 2009
Dezbatere proiect de lege
Dorin Păran
Discurs
## Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Declarația mea politică se numește „Semnificația istorică a zilei de 9 mai”.
Ziua de 9 mai este o dată cu multiple semnificații istorice pe care nu trebuie nicidecum să le uităm sau să le ignorăm.
Pe de o parte, la 9 mai sărbătorim ziua independenței României în urma războiului din anii 1877–1878. Acest război a implicat, la acea vreme, conflictul între două mari puteri aflate în vecinătatea Principatului Român, și anume Imperiul Țarist și Imperiul Otoman. Principatele Române se aflau sub suzeranitatea Imperiului Otoman și sub protectoratul Imperiului Țarist.
Curajul și devotamentul cu care românii au luptat în război au făcut ca aceștia să primească cuvinte de laudă atât din partea presei românești, cât și din partea presei străine. Mai mult decât atât, personalități europene, de la diplomați, oameni politici, până la ofițeri, au apreciat în repetate rânduri efortul soldaților români. Odată cu încheierea ostilităților militare, la congresele de la San Stefano și Berlin, prin Tratatul de pace de la San Stefano a fost recunoscută independența Principatelor Unite Române, a Serbiei și a statului Muntenegru. Bulgaria a devenit autonomă.
Marile Puteri s-au simțit lezate de Tratatul de pace încheiat la San Stefano, motiv pentru care a urmat un nou congres, la Berlin. La Congresul de la Berlin a fost recunoscută independența României, în a cărei componență intrau Delta Dunării, Insula Șerpilor și Dobrogea, până la linia de la est de Silistra.
Obținerea independenței românilor le-a conferit strămoșilor noștri încredere și o repoziționare favorabilă în zona balcanică.
Data de 9 mai reprezintă în reperele istoriei și momentul capitulării Germaniei naziste în cel de-Al Doilea Război Mondial și, implicit, sfârșitul operațiunilor militare pe continentul european. Asta după ce timp de șase ani aproape toate statele europene fuseseră angrenate în acest conflict dureros și nimicitor.
Încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial a lăsat în urma sa o Europă distrusă din punct de vedere material, frământată de puternice crize politice și divizată prin „Cortina de fier” în două mari blocuri: est și vest.
Apare în acest context un puternic curent înspre o politică internațională care să fie capabilă să oprească o a treia conflagrație mondială și să consolideze Europa, din punct de vedere economic, în fața Statelor Unite ale Americii și a URSS.
Nu în ultimul rând, în fiecare an la 9 mai se sărbătorește Ziua Europei, pentru a marca declarația istorică făcută la 9 mai 1950 de către ministrul francez de externe Robert Schuman, prin care propunea o colaborare economică între cele două puteri europene vechi rivale, Franța și Germania, tocmai pentru a elimina viitoare posibile conflicte între ele.
Dând curs apelului ministrului francez Schuman, șase țări – Belgia, Franța, Republica Federală Germania, Italia, Luxemburg și Olanda – au semnat la 18 aprilie 1951 Tratatul de la Paris privind prima dintre Comunitățile Europene, Comunitatea Economică a Cărbunelului și Oțelului.