Andrei Daniel Gheorghe

Domnule președinte, Nu funcționează... Da. Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am patru interpelări.

Una este pentru Ministerul de Interne, alta pentru Ministerul Energiei, încă una pentru Ministerul Sănătății, iar cea pe care o voi prezenta astăzi verbal se adresează domnului ministru al agriculturii, Achim Irimescu, și are drept subiect situația lumii pastorale românești.

Domnule ministru,

Apreciez sincer faptul că ați luat public apărarea produselor agroalimentare românești și ați avut demnitatea de a recunoaște faptul că piața românească e invadată de otrăvuri, după cum bine ați spus.

În calitatea mea de deputat PNL, am avut plăcerea de a merge în mijlocul oierilor, alături de alți colegi liberali, și de a asculta doleanțele acestora. Spun plăcere deoarece am fost surprins pozitiv de realismul și onestitatea crescătorilor de animale prezenți la protest.

Ca un urmaș al lăptarilor otopenari, cowboy-i de lângă Bucureștii de altădată, am înțeles care sunt cererile reale ale oierilor și văcarilor români și vă solicit atenția în vederea realizării unei ordonanțe de urgență care să permită producătorilor români să-și valorifice resursele cu adevărat, asigurând locuri de muncă, capitalizarea financiară internă și, nu în ultimul rând, păstrarea unor tradiții multimilenare.

Așadar, vă propun o serie de măsuri care pot detensiona actuala situație și care vin în interesul agriculturii românești:

Rectificarea Legii vânătorii în vederea eliminării prevederilor care au un potențial de generare a unui conflict artificial între păstori și vânători, ținând cont și de necesitatea protejării animalelor sălbatice; eliminarea din legislație a obligativității păstrării oilor în spațiu închis în intervalul 5 decembrie – 24 aprilie, fapt care generează pierderi financiare majore păstorilor și pune în pericol transhumanța tradițională; creșterea cuantumului subvenției agricole calculate în euro și eliminarea impozitării pe cap de animal;

eliminarea restricționării plăților în numerar, fapt care duce la creșterea evaziunii fiscale și favorizarea samsarilor și a mafiilor arăbești care încearcă să acapareze comerțul cu produse de origine ovină; reducerea birocrației din domeniul creșterii animalelor și a valorificării produselor în acest sector de producție și eliminarea reglementărilor inutile care au ca efect întârzieri la efectuarea plăților și pierderi atât pentru stat, cât și pentru producători; înlesnirea angajării de personal necesar producției în asociațiile rurale care se ocupă cu păstoritul.

Dincolo de pitoresc și de o literatură mit–folclor, România este un lider european recunoscut astfel în domeniul oieritului și al creșterii animalelor.

Consider că această ramură agricolă, mai ales, în contextul prezentei crize alimentare a secolului XXI, care se anunță, joacă un rol capital în ceea ce reprezintă securitatea alimentară a României.