Máté András Levente

## Domnule președinte,

Poziția se referă la primul alineat din art. 12. Într-adevăr, în comisie am dezbătut dacă așa cum este formulat în proiectul de lege și apare în raport ca amendament admis și susținut de comisie este corect sau nu.

Totul se referă la rolul activ al instanței de judecată. Adică onorata instanță, completul de judecată, va putea solicita aceste date sau e nevoie de o cerere în acest sens de la cineva? Și, sigur că da, se va spune că există mai multe faze ale procesului penal, dar atunci când ajunge în faza de judecată, din păcate, și n-am fost atent nici eu când s-a adoptat Codul de procedură penală, părțile nu sunt puse chiar pe picior de egalitate, deși în alte state așa este și părțile în procesul penal sunt inculpatul și procurorul care acuză. Și mă întreb atunci dacă cumva instanța, într-un proces – probabil că numai la aceste aspecte se referă mai ales obținerea de date –, va spune că: „așa constat eu, că nu voi putea admite acuzarea procurorului, pe motiv că nu a solicitat toate datele sau n-a instrumentat în mod corect și rechizitoriul nu este susținut de probe. Ia să solicit eu, în baza rolului activ, niște date. Să obțin retroactiv dacă, într-adevăr, acea persoană a fost undeva, a comunicat cu cineva” și așa mai departe.

Dar aceste drepturi la apărare pe care le are procurorul, dreptul de acuzare nu-l au nici inculpații și nici avocatul inculpatului, deci dreptul la apărare va fi oarecum viciat și balanța se va înclina în favoarea acuzării. Eu cred că instanța n-ar trebui să aibă rolul activ ca după trei ani să solicite date. Poate să solicite, și este trecut mai jos, deci instanța de judecată, la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, poate solicita și instanța acordă acest drept că, da, într-adevăr, aceste date pot fi puse la dispoziția acestor instituții.

Asta este esența amendamentului.