Adrian Moisoiu

Domnule președinte și stimați colegi,

Așa cum s-a anunțat, poate că modul în care este exprimat titlul acestei inițiative parlamentare, poate, s-ar părea că este dur, dar vă rog frumos să vă întoarceți cu gândul la timpurile acelea din decembrie 1989, când o serie întreagă de români, de cadre militare, de polițiști, jandarmi au fost uciși, au fost batjocoriți, au trebuit să părăsească zona, să plece din județele acestea, Harghita și Covasna.

Vă rog frumos să vă aduceți aminte că în 1990 sau în ’91 Parlamentul României dezbătea, la un moment dat, un anumit raport. Și acesta a fost Raportul Harghita-Covasna, prin care o comisie... și, iată, poate că mulți dintre dumneavoastră ați fost chiar atunci membri ai Parlamentului acela de doi ani de zile, deci ați dezbătut la momentul respectiv o anumită realitate. Faptele sunt fapte. Oamenii au trebuit să plece din zonă.

Astăzi ne găsim într-o situație similară. Situația similară are un termen. Termenul este 30 noiembrie, când se încearcă, prin intermediul unui referendum, ca în mod oficial să fie expulzați din aceste județe românii.

Cam aceasta ar fi tema acestei inițiative parlamentare și care, de fapt, urmărește ca astăzi, în condițiile anului 2008, 2009 pentru Parlamentul următor, deci a bugetului din anul 2009, să faciliteze posibilitatea ca acei români care doresc să se așeze pe locurile unde au copilărit părinții lor sau unde au copilărit ei sau alții, pentru că, de fapt, nu există un teritoriu tabu, să spun că este un teritoriu separat, și anume este un teritoriu secuiesc, nu!, este un teritoriu al României, iar Constituția României dă dreptul fiecărui cetățean din România să se așeze oriunde dorește el.

În consecință, ajutorul pe care îl propunem noi aici este ca acești oameni tineri, aceste familii tinere să poată să vină și, din nou, să se așeze acolo, să-și găsească un loc de muncă, dar nu în condițiile în care li se impune în mod obligatoriu cunoașterea limbii maghiare. Trăim în România. O Constituție, existentă în clipa de față, spune că limba oficială a statului este limba română, deci, din acest punct de vedere, nu avem ce să discutăm.

Și, atunci, n-am înțeles de ce trebuie să se pună condiția ca pentru ocuparea unor funcții în domeniul public să vină directorul finanțelor publice de la Miercurea-Ciuc, domnul Kedves, și să semneze un anunț public de ocupare a locurilor de muncă prin care spune că e condiție obligatorie cunoașterea limbii maghiare.

Iată motivul pentru care, dând această temă, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, și care Consiliu Național pentru Combaterea Discriminării are în fruntea sa pe domnul președinte Asztalos Csaba – deci am subliniat numele președintelui ca să se înțeleagă clar că este vorba nu de altcineva, nu e nici de Popescu, nici de Ionescu, nici de Străchinaru, nici de Moisoiu, nu!, este vorba de domnul Asztalos —, și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării stabilește că o asemenea solicitare de ocupare a posturilor este o discriminare etnică. În acest sens, avem o sentință dată de CNCD, deci de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.