Maria Andreea Paul

Vă mulțumesc.

Contextul în care apare această comunicare a Comisiei ține de dependența puternică de intermediere bancară, combinată cu reducerea gradului de îndatorare a băncilor și cu încrederea redusă a investitorilor, care au avut drept rezultat reducerea finanțării pentru toate sectoarele economiei. Acțiunile concrete pe care le propune prezenta comunicare se axează pe: mobilizarea surselor private de finanțare pe termen lung; doi: o mai bună utilizare a finanțelor publice; trei: dezvoltarea piețelor de capital; patru: îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare; cinci: atragerea surselor de finanțare privată pentru infrastructură;

șase: îmbunătățirea mediului general pentru o finanțare durabilă.

Drama în România este că banii pleacă din țară exact când costul acestor fonduri este la minim istoric.

Joi, Banca Centrală Europeană a redus dobânda de referință la euro la un minim record de 0,05% pe an. Cu toate că acest cost de finanțare a ajuns la minimum, EURIBOR la trei luni ajunge la 0,1% pe an, iar sistemul bancar românesc trimite liniile de finanțare înapoi băncilor-mamă, pentru că nu există cerere de credite, operațiunile se recalibrează, iar actorii publici și privați din România nu pot pune pe masă proiecte de investiții care să preia acești bani pe investiții.

Trag un mare semnal de alarmă legat de procesul de dezintermediere, care reprezintă principala provocare pentru sistemul bancar românesc, sursele atrase de la băncile-mamă au prezentat o tendință generală de scădere accentuată, începând din anul 2012, pe fondul creșterii gradului de economisire pe piața locală și în lipsa unei cereri eligibile de credite.

Băncile străine au retras, în cinci ani și jumătate, 9 miliarde de euro din liniile de finanțare acordate subsidiarelor locale. Cea mai rapidă scădere a fost înregistrată anul trecut, în 2013.

În concluzie, trăim în epoca exodului financiar în România. Pleacă valuta din țară. Pleacă cei mai buni și cei mai...