Ioan Dîrzu

Domnule președinte, Stimați colegi, Aș vrea să fac referire, în declarația mea politică de astăzi, la mult vehiculata taxă de solidaritate.

În aceste săptămâni s-au spus multe neadevăruri despre așa-numita „taxă de solidaritate”.

Dintr-o politică guvernamentală care se dorește a fi una a echității sociale și a solidarității – valori fundamentale ale social-democrației progresiste –, a devenit o temă rostogolită în mod mincinos de către opoziția politică neoliberală și antibunăstare.

Când vorbim despre taxa de solidaritate, vorbim despre aceiași bani pe care îi plătește și în prezent angajatorul. Nu sunt bani în plus, nu e o nouă taxă, nu sunt costuri suplimentare nici pentru salariat, nici pentru angajator. Nu scad salariile.

Mai mult, taxa de solidaritate nu are nicio legătură cu contribuția de solidaritate – aplicată pe veniturile mai mari de un anumit prag –, despre care s-a vorbit la începutul actualului Guvern și la care s-a renunțat.

Astăzi, totalul contribuțiilor în contul angajatorului este de 22,75% și însumează:

- contribuția pentru pensie – 15,8%;

- contribuția pentru asigurările de sănătate – 5,2%;

- contribuția pentru fondul de șomaj – 0,5%;

- contribuția pentru concedii și indemnizații – 0,85%;

- fondul de garantare pentru creanțe salariale – 0,25%;

- fondul de risc și accidente – 0,15%.

Din totalul contribuțiilor angajatorului, de 22,75%, se vor transfera în dreptul salariatului 20 de puncte procentuale. Diferența de 2,75 puncte, rămasă la angajator, se reduce la două puncte procentuale, sub numele convențional de „taxă de solidaritate”.

Deci sarcina angajatorului scade, nu crește.

E normal ca o astfel de obligație să fie a angajatorului, care să reflecte răspunderea sa față de salariat și condițiile de muncă.

În acest procent total de 2% se vor include plata pentru șomaj, concedii medicale, asigurarea creanțelor salariale, accidentele de muncă. Toate acestea sunt servicii publice sociale pe care statul, prin Constituție, și le asumă în fața cetățenilor.

Scade, de asemenea, sarcina procentuală a contribuțiilor sociale, de la 39,25%, în prezent, la angajator, la 37%, la salariat. Practic, toate contribuțiile pentru pensie și sănătate sunt, așa cum e firesc, în contul și pe numele salariatului, pentru că nu firma merge la doctor și nu firma iese la pensie, ci omul, angajatul.

Acest procent de 2% rămas la angajator se aplică la întregul fond salarial.

Pentru anul 2018, Ministerul Finanțelor a estimat că va aduce aproximativ 3,3 miliarde de lei venit la buget.

Scade, de asemenea, impozitul pe venitul din salariu de la 16% la 10%.

Prin urmare, nimeni nu va pierde nimic la salariu, iar angajatorii nu vor avea costuri mai mari pentru angajați. Cresc doar contribuțiile plătite în numele salariaților.