Iosif Veniamin Blaga

Domnule președinte, Stimați colegi, Bună dimineața!

Aș vrea să vă readuc în cunoștință și în conștiință câteva gânduri legate de Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român „Astra”, la ceas aniversar.

Declarația politică face referire pe scurt la activitatea uneia dintre cele mai prestigioase și puternice asociații ale românilor luptători pentru interesele culturale, sociale și chiar politice majore ale națiunii noastre.

Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român „Astra” a luat ființă acum 150 de ani, mai precis la adunarea din 4–7 noiembrie 1861 la Sibiu, din inițiativa elitei intelectuale a românilor transilvăneni (au semnat 176 de cărturari), sub conducerea și cu binecuvântarea celor două biserici române din Ardeal în frunte cu episcopul ortodox Andrei Șaguna și mitropolitul greco-catolic Alexandru Sterca-Șuluțiu.

Acest eveniment va fi sărbătorit la Sibiu în perioada 4–6 noiembrie 2011, când se va dezveli bustul părintelui Astrei, Andrei Șaguna, și de Academia Română în data de

25.10.2011 în cadrul unei adunări festive dedicate Asociațiunii.

De-a lungul vremii o pleiadă de corifei ai culturii românești au activat în cadrul Asociațiunii pentru, citez din scopul precizat la adunarea de înființare: „înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de știință și arte și alte asemenea”. Amintim aici doar câteva nume: George Barițiu, Timotei Cipariu, Andrei Șaguna, Ion Pop-Reteganul, Ioan Pușcariu, Miron Cristea, Vasile Goldiș, Onisifor Ghibu, Octavian Goga, Iosif Sterca-Șuluțiu, Andrei Bârseanu, Ioan Slavici, George Coșbuc, fără a avea pretenția că toți cei merituoși au fost amintiți aici.

Acei care au fost de-a lungul timpului „cultivatorii tinerei plante Astra”, cum le plăcea să se numească, au reușit să obțină repede „fructe de cultură și de dezvoltare pentru propășirea neamului românesc”, dintre care amintim: crearea în anul 1861 a Bibliotecii Asociațiunii, înființarea despărțămintelor care au cuprins la început întreg Ardealul și apoi toate ținuturile românești ca forme de răspândire cât mai largă a ideilor astriste, publicațiile Astrei: „Transilvania”, „Enciclopedia Română”, „Țara noastră” etc., cursuri pentru analfabeți, cărți tipărite, prelegeri și conferințe, cursuri pe teme sociale, economice, medicale, agricole, ridicarea de monumente, organizarea de expoziții, muzee și case memoriale.

De-a lungul timpului, despărțămintele formate s-au dovedit a fi adevărate redute în „lupta pentru cultură, pentru cultura adevărată, care nu poate fi decât națională și nu este altceva decât lupta pentru existența națională”.

Unul dintre despărțămintele cu rezultate deosebite și în care au activat personalități de seamă ale culturii românești: Ioan Mihu, Aurel Demian, Ioan Popovici, Aurel Vlad, Viorel Cugerean, Ioan Limbeanu a fost cel de la Orăștie care poartă numele celui care și-a dat viața în încercarea de a uni simbolic, prin zbor, Ardealul la patria mamă, pionierul aviației românești, Aurel Vlaicu.