Mihăiță Calimente

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declararea comunei Șepreuș drept comună-martir este un lucru important pentru locuitorii din zona Văii Crișului Alb, zonă în care în 1949, august 1949, au izbucnit o mulțime de răscoale țărănești care s-au desfășurat de-a lungul Văii Crișului Alb.

Centrul acestor răscoale a fost comuna Șepreuș, unde țăranii s-au împotrivit cu înverșunare colectivizării și, pentru că nu doreau să intre în gospodăriile agricole colective, li s-au impus cote foarte mari, cote pentru care oamenii rămâneau fără hrana cu care să-și hrănească familiile.

Conflictul a început în momentul treieratului, când activiștii Partidului Comunist Român au preluat aproape tot grâul țăranilor, lăsându-le numai grâu de sămânță. Aceștia au pus mâna pe furci, pe pari, i-au alungat pe cei care reprezentau Partidul Comunist de la Arad și de la Ineu, au organizat pichete în comună. Bineînțeles că autoritățile au intervenit cu forța armată, au intervenit grănicerii de la Ineu, precum și alte forțe armate ale securității și poliției.

În comuna Șepreuș s-au purtat lupte cu focuri de armă între forțele securității, grănicerilor, miliției și săteni. Bineînțeles că sătenii au fost copleșiți, patru dintre ei au fost executați imediat. De altfel, și în celelalte sate au fost executați țărani. În total au fost executați 17 țărani în zona respectivă, care au fost lăsați trei zile neîngropați ca să-i vadă absolut toți sătenii. Absolut toate familiile lor și ale celor care au mai fost prinși cu ocazia raziilor și arestărilor care s-au făcut au fost deportați în Bărăgan, numărul celor care au fost deportați trecând de 160 de persoane.

Pentru toate aceste lucruri cred că este bine-venit acest titlu pentru comuna Șepreuș și Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota acest proiect de lege. Vă mulțumesc.