Vasile Cîtea

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează „Limba română – cunoscută, vorbită și respectată de toți cetățenii României”. Dragi colegi,

Prin Legea nr. 53 din 2013 s-a hotărât ca în fiecare an, pe data de 31 august, în România să fie sărbătorită de toate autoritățile publice și nu în ultimul rând de toți cetățenii acestei țări Ziua limbii române.

Așa cum bine se afirmă în expunerea de motive a acestui act normativ, „importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale de globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”.

Sărbătorirea la nivel instituțional a limbii române urmează cursul firesc stabilit de legiuitorul român, care a hotărât ca atât instituțiile publice, cât și cetățenii români să își manifeste recunoștința față de toate atributele de identitate și statalitate ale României, sărbătorind la data de 26 iunie Ziua drapelului național, la data de 29 iulie Ziua imnului național și la data de 1 decembrie Ziua Națională a României.

Din păcate, tocmai de Ziua limbii române, la data de 31 august 2017, mass-media românească s-a autosesizat cu privire la un incident regretabil, petrecut la Odorheiul Secuiesc, unde un cetățean român, vorbitor de limbă română, a fost refuzat să fie servit deoarece nu s-a adresat în limba maghiară lucrătorului comercial, fiind „gratulat” și cu trivialități, tocmai din cauza acestui fapt.

Mai mult, aceeași stare de fapt a fost constatată și de inspectorii ANPC, care au și aplicat dispozițiile legale în materie, cu ocazia verificărilor efectuate.

Din păcate, astfel de comportamente, alăturate celor deja cunoscute – ca, de exemplu, decapitarea și batjocorirea în piețele publice a unor personalități ale istoriei României, arborarea steagurilor negre de Ziua Națională a României sau sărbătorirea ca mari eroi a unor criminali de război confirmați –, nu fac altceva decât să instige la comportamente antisociale periculoase.

În realitate, România este cunoscută la nivel european ca unul dintre statele model în ceea ce privește statutul minorităților naționale, aspecte ale discriminării populației minoritare de către populația majoritară lipsind cu desăvârșire. Putem spune că am depășit de mult manifestările șovine de la începutul anilor ’90, când însăși ființa națională a statului român a fost pusă în pericol.

Protestăm împotriva oricăror manifestări și instigări de acest gen, care ar avea ca scop doar ațâțarea unui conflict artificial între populația majoritară și cea minoritară. În România, cetățenii români de naționalitate română și cetățenii români de naționalitate maghiară pot conviețui, fără probleme, în liniște socială, așa cum o demonstrează și nenumăratele familii mixte constituite pe teritoriul național.