Horia Grama

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea se numește „Liderii politici maghiari și boala separatismului”.

Tema autonomiei teritoriale pe criterii etnice a revenit în forță în discursul electoral al politicienilor maghiari, în special al oficialilor din Ungaria. În încercarea de a atrage voturile conaționalilor lor cu dublă cetățenie, aceștia uzează de un subiect anacronic, folosind ca strategie manipularea emoțională a electoratului. Într-o țară ca România, care are cea mai bună și permisivă legislație pentru minorități, ar trebui să aibă mai multă grijă și să cultive apropierea de români, având respect față de valorile acestora.

Pentru iredentiști, Ziua maghiarilor de pretutindeni a fost și în acest an un bun prilej pentru a aduce pe tapet tema separatismului, sfidând Constituția României, simbolurile și valorile românești. Totuși, nu pot să nu constat că, de această dată, au fost luate măsuri mai drastice și Ministerul Afacerilor Interne a cerut interdicție de a intra în România pentru patru persoane. Consider că a fost o acțiune normală. Toată lumea știe că în Covasna și Harghita există niște curente ale unor ramuri ale Gărzii Maghiare ale Partidului Jobbik, iar membrii acestei organizații profund extremiste și antieuropene încearcă să-și facă adepți aici, promovând un discurs periculos, contaminând etnicii maghiari cu boala separatismului.

Este adevărat că Ungaria are alegeri, iar calendarul oficialilor maghiari arată clar că și-au început campania în România, adresându-se cetățenilor cu dublă cetățenie. E normal să-și facă campanie, dar nu pe teme care contravin Constituției României și care lezează și contravin valorilor românești.

Cred că toate activitățile care nu respectă valorile și legile românești trebuie să fie declarate indezirabile, la fel ca persoanele care le inițiază. Garda Maghiară este interzisă în Ungaria, dar, paradoxal, funcționează în România.

Stimați colegi,

Aici nu mai vorbim de toleranță, ci de atitudinea care se cere față de o organizație ce încalcă legile românești și europene.

De 20 de ani liderii maghiari din Covasna nu au venit cu vreo inițiativă de colaborare, de acțiuni comune sau de dialog cu românii. În schimb, își concentrează energia pe revendicarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Cred că sunt probleme comune pe care le înfruntă românii și maghiarii din această zonă, probleme sociale și economice, iar rezolvarea lor cere înțelegere reciprocă și dialog. Liderii politici ai maghiarilor trebuie să renunțe la limbajul dublu, cel cu ton instigator față de electorat și cel ponderat, european, afișat la vedere în fața mass-mediei și la București.

Respectarea identității minorităților nu este nicidecum o problemă în România, sub niciun aspect, nici al educației, nici al drepturilor de orice fel. Așadar, îmi pun întrebarea firească: ce urmăresc propagatorii ideii de autonomie pe criterii etnice? La fel de firesc vine și răspunsul: dispariția statului național. Sper ca liderii politici ai maghiarilor din