Tamara Dorina Ciofu

Domnule președinte, Stimați colegi,

Distinși parlamentari,

Obiectul declarației mele de astăzi este „Ziua Internațională a Democrației”.

În 2007, ONU a decis ca pe data de 15 septembrie să fie celebrată Ziua Internațională a Democrației și a invitat toate statele membre și organizațiile partenere să celebreze această zi în fiecare an.

Consider că cele mai importante aspecte ale democrației care trebuie avute în vedere sunt: respectarea drepturilor omului, pluripartidismul, precum și separația puterilor în stat, iar în Constituție se află înscrise principiile de bază ale organizării statului democratic.

Democrația nu este un fenomen static, căile și mijloacele prin care este realizată trebuie renegociate și redefinite constant. Problemele create sau accelerate de globalizare, precum schimbarea climei și sărăcia, ar putea impune o paradigmă de guvernare diferită, precum și un model diferit de implicare civică.

Ținând cont de ceea ce spunea filosoful Jean Jacques Rousseau, și anume că oamenii s-au născut liberi, apreciez că cea mai importantă responsabilitate a cetățenilor într-o democrație este să-și folosească în cel mai potrivit mod libertatea și să respecte drepturile celorlalți.

Dacă viața fiecăruia dintre noi este legată de viața comunității în care trăim, a fi liber înseamnă a participa la conducerea treburilor acesteia. Cu alte cuvinte, libertate înseamnă și participarea la viața comunității, implicarea în leadershipul comunitar.

Dar participarea mai depinde și de dorința de implicare socială și interpersonală plină de succes, democrația nu este numai o formă de guvernare, ci și un mod de viață, ideea vieții proprii a comunității.

Responsabilitatea individuală, socială și coresponsabilitatea socială se pot naște doar în comunități și doar într-o cultură care să le favorizeze apariția și dezvoltarea.

Criza economică și cea socială pot oferi oportunități dezvoltării economiei sociale, dar este nevoie de un demers participativ, numit și ascendent sau de tip „de jos în sus”, care să pornească de la percepția nevoilor și transformarea lor în inițiative ale cetățeanului. În această direcție, democrația participativă ar putea fi o precondiție a succesului promovării și dezvoltării economiei sociale, cel puțin în țara noastră.

Tinerii care înțeleg ceea ce li se întâmplă lor ca indivizi și comunității mai largi din care ei fac parte și care își verifică permanent ipotezele și reflecțiile au bune șanse să fie cetățeni responsabili față de ceea ce se întâmplă în jur. În opinia mea, interesul pentru mersul lucrurilor și reflecția activă sunt premisele viitoarei participări civice într-un stat democratic.

Au nevoie tinerii de o asemenea educație civică? Fără îndoială, răspunsul este afirmativ. Aproape că nu mai e nevoie de argumente. Dilemele cu care se confruntă societatea și, odată cu ea, tinerii sunt numeroase.