Vasile Emilian Cutean

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este una dintre cele mai triste ședințe ale celor două Camere.

Dan Iosif a fost un amic, un coleg, un prieten, un frate. Dan Iosif a fost un spirit. Dan Iosif a fost un om, din păcate, de multe ori trădat de cei în care a avut încredere. Dan Iosif a

fost imboldul de care a avut nevoie România în 21 decembrie. A fost apreciat atât în timpul regimului comunist, de Ceaușescu, când l-a medaliat pentru faptele de curaj de care a dat dovadă la cutremurul din 4 martie 1977, a fost apreciat după aceea, pentru curajul de care a dat dovadă în Revoluția din Decembrie 1989.

Fiecare dintre noi, cei care ocupăm aceste fotolii, îi datorăm acest lucru și lui Dan Iosif.

Cu toate acestea, Dan Iosif s-a stins din viață departe de țară, departe de poporul pentru care a făcut atât de multe. A fost singur printre străini și este păcat. Nu mi-ar ajunge 10 ședințe ca să povestesc de Dan Iosif, care mi-a fost unul dintre cei mai buni prieteni, de aceea vreau să mă opresc aici și să-i spun lui Dan că spiritul lui va rămâne în toți cei lângă care a fost în Revoluția din Decembrie și că îi vom continua idealurile pentru care atunci a ieșit în stradă.

Dane, Dumnezeu să te odihnească!