Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·4 martie 2008
Declarații politice · adoptat
Leonida Lari-Iorga
Declarații politice și intervenții ale doamnelor și domnilor deputați:
Discurs
## Domnule președinte,
Stimați colegi,
În acest an, 2008, se împlinesc 90 de ani de la Marea Unire din 1918 a Basarabiei cu Patria-mamă. Evenimentele istorice care s-au perindat de atunci și până astăzi sunt atât de multe, grele și pline de vânzări și trădări, încât am să-mi permit să le evoc în cel mai scurt timp cu putință. Însă, înainte de aceasta, trebuie neapărat să spun că acei 22 de ani de suflu în suflu cu Țara-mamă i-au ajutat pe chinuiții români basarabeni să ridice de sub jugul colonial rusesc generații întregi de români adevărați, printre care și părinții noștri.
Știm cu toții că minunea conviețuirii Basarabiei cu Țaramamă a durat până la 28 iunie 1940, dată fatidică pentru România, când Rusia (cu sprijinul Ucrainei și al Germaniei), a năvălit mișelește peste România și a rupt-o în bucăți, smulgându-i din teritoriile strămoșești Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța. Astfel, într-un mod absolut tâlhăresc, a fost creată de urgență Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, pe 2 august 1940, apoi a urmat fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească și actuala Republică Moldova.
Tot așa, Ungaria și Bulgaria, având precedentul Rusiei și al Ucrainei, au pretins nordul Transilvaniei, prima, și sudul Dobrogei, Cadrilaterul, a doua.
Dar să vedem cine i-a ajutat pe vecinii noștri hrăpăreți în poftele lor nesăbuite de pământ românesc: Germania și Italia, prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Ei bine, mai înțelegem, Germania și Rusia au legat acel Pact Molotov-Ribbentrop cu Actul adițional încă în 1939. Și aveau ceva de făcut, și ne erau dușmani înrăiți, dar Italia, de aceeași sorginte latină, ce a avut cu noi, românii?
Să mergem, însă, mai departe. În urma Ultimatumului URSS, în urma Dictatului germano-italian, românilor le-a fost substituit orice drept la autodeterminare și la crearea unor frontiere firești, viabile, între agresați și agresori. Așa a început calvarul românilor basarabeni, cu valuri de deportări, dar și cu valuri de rezistență. Abia în 1989 s-au adunat mari energii spirituale, aș putea spune demiurgice, și s-a produs Marea mișcare de eliberare și de reîntregire națională. Victoriile obținute le cunoaștem cu toții, și anume: limba română, limbă de stat, grafie latină, istoria românilor, însemnele naționale. O întreagă falangă de patrioți basarabeni a pătruns și în Parlamentul URSS. Nu se mai vorbise vreodată pe față, direct, în chiar sânul Imperiului Sovietic, despre rapturile teritoriale săvârșite de URSS contra României. Mi-am asumat această răspundere, am spus clar și răspicat, nici Constituția URSS, cea mai reacționară, din 1936, nu admitea rapturile teritoriale, darămite fondarea unor state pe teritoriile cotropite, precum a procedat URSS vizavi de România.
Dar am avut vreo susținere, ne întrebăm, vreo luare de atitudine din Țara-mamă? A piuit vreun politician sau vreun ziarist despre necesitatea condamnării Pactului MolotovRibbentrop și a consecințelor sale? Nu se cunosc asemenea lucruri care ar ține de vremea aceea grea, de neîndurat aproape.