Valeriu Tabără

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Legea pe care suntem chemați să o discutăm și s-o votăm astăzi, după părerea mea, este de foarte mare importanță, având în vedere evoluțiile din zona și din sfera sportivă din ultimii ani. Și cred că pentru crearea unui cadru legal pentru aceste desfășurări sportive, respectiv manifestări publice – până la urmă o astfel de acțiune sportivă este și o manifestare publică –, era nevoie de o reglementare juridică.

Nu știu însă dacă vom continua în stilul în care se procedează și în alte sectoare, numai printr-un astfel de cadru legal, de altfel, deschis larg, care creează o bază de acțiune în domeniul respectiv și de liniștire, practic, a manifestărilor de un anumit tip de pe stadioane, va rezolva întreaga problemă.

Și dacă aici se menționa faptul că există declarații sau un anumit stimulent din partea conducătorilor de cluburi, pentru anumite nuclee dure ale grupurilor de suporteri, eu aș spune că problema nu este rezolvată în această lege în ceea ce privește „meritul” mass-media în a promova astfel de manifestări pe stadioane. Și mă uitam chiar zilele trecute la modul cum un eveniment, chiar dacă echipa națională a României de handbal pierduse, dar era un eveniment de mare importanță (participarea la un campionat mondial a unei echipe naționale, și nu este oarecare), să se înceapă, de altfel, cu niște declarații beligerante, și nu numai atât, dar care se interpretează și se transmit către ascultători într-un anumit mod și care transferă și un anumit mod de manifestare. Și acest lucru mi se pare că este cel mai grav pentru societatea românească.

Eu n-aș spune că vina o poartă doar anumiți conducători de cluburi sau modul cum anumite afirmații ale unui conducător, în preajma unui meci, fie că este de hochei, fie că este de fotbal sau din alt sector sportiv, este interpretat, ci modul cum el este transmis către public, acea stare conflictuală mereu transmisă de către mass-media, de către o parte a mass-media. Eu cred că, până la urmă, avem o anumită teamă de a rezolva și această chestiune.

Eu fac un apel ca, dincolo de ce înseamnă reglementările strict legate de cluburi și de declarațiile, de interpretarea lor, de comportamentul pe stadion, să fie și responsabilitatea celor care preiau anumite mesaje și le trimit distorsionat în

opinia publică, inclusiv către cei care se manifestă cum se manifestă.

Pe de altă parte, cred că este obligația cluburilor de a-și reglementa odată, și pentru totdeauna, relația cu organele de ordine, pentru că foarte multe cluburi la această dată nu au o relație dintre cele mai bune. Poate și la Timișoara, poate și în alte locuri...

Trebuie întotdeauna să fie o reglementare care să nu fie pe moment, pe momentul acțiunii sportive, ci una care să fie pe o perioadă lungă de timp, în care responsabilitățile să fie bine conturate și bine controlate până la urmă.