Magyar Loránd Bálint

Domnule președinte, Stimați colegi,

M-am adresat de două ori Ministerului Afacerilor Interne în legătură cu problema punctelor de trecere a frontierei din județul Satu Mare, care sunt insuficiente, având în vedere faptul că fluxul transportului de persoane și de marfă este foarte intens.

În urma demersurilor noastre, apoi a întâlnirilor la nivel de miniștri de externe din România și Ungaria, s-a stabilit că dintre cele 10 puncte de trecere cu caracter temporar de-a lungul frontierei româno-ungare două vor rămâne permanente.

Având în vedere că trecerile de frontieră Petea–Csengersima și Urziceni–Vállaj sunt singurele treceri de frontieră permanente din județul Satu Mare și că fluxul de persoane și marfă este unul foarte intens, am salutat deschiderea celor trei noi puncte de trecere a frontierei temporare, cu scop experimental, în luna februarie, la Bercu–Garbolc, Peleș–Zajta și Horea–Ömböly.

Conform studiului de impact, aceste trei noi treceri de frontieră deservesc în totalitate peste 40.000 de persoane, reduc distanța de călătorie cu 120 de km și integrează în rețeaua internațională 17 localități, izolate până acum.

Datele arată că deschiderea permanentă a cel puțin uneia dintre cele trei treceri temporare ar duce la degrevarea punctelor Urziceni și, mai ales, Petea, care deservesc nu numai județul Satu Mare, ci toate județele din nordul țării, și nu numai, plus pe cei care din Republica Moldova vor să ajungă în est, ar ajuta la fluidizarea traficului în zona localităților de frontieră și, nu în ultimul rând, ar eficientiza măsurile de control, în cazul intrării în zona Schengen.

Însă, conform cercetărilor noastre, cea mai bună variantă permanentă ar fi punctul de trecere dintre Peleș și Zajta, deoarece din Zajta există posibilitatea rutei spre Fehérgyarmat sau spre Csengersima, pe DN 49 și mai apoi pe autostrada M3.

Din aceste considerente, precum și ca o consecință a argumentelor expuse în mai multe intervenții pe această temă, am adresat câteva întrebări punctuale Ministerului Afacerilor Interne, însă răspunsurile au fost evazive.

Mai exact, autoritățile în cauză au sugerat că rezolvarea problemei, din punct de vedere procedural, ar intra în responsabilitatea Ministerului de Externe, iar deschiderea unui punct de trecere în județul Satu Mare ar presupune costuri suplimentare – cheltuieli de personal, de infrastructură și de comunicații, dotări speciale conform standardelor Schengen, care însă vor fi eliminate în momentul aderării României la Spațiul Schengen.

Consider că problema expusă trebuie reevaluată și rezolvată în cel mai scurt timp. În acest scop, fac apel la rațiune. În acest demers primează interesul cetățenilor, și nu apartenența etnică sau politică.

Sper ca eforturile reunite ale partidelor, îndreptate spre satisfacerea doleanțelor și nevoilor cetățenilor din zonele de frontieră și a celor care circulă frecvent pe aceste trasee, vor contribui la întărirea relațiilor, atât cu țara vecină, cât și cu cea de origine a milioanelor de cetățeni stabiliți dincolo de graniță.