Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·28 iunie 2007
Informare · adoptat tacit
Adrian Moisoiu
Discurs
Domnule președinte, Stimați colegi,
Nu vă dau explicațiile de rigoare, că ar mai trebui să discutăm și despre Legea lustrației pe urmă, și ar mai fi mai multe treburi din acest punct de vedere.
Am venit în fața dumneavoastră, stimați colegi, pentru că aici s-a ridicat o problemă. Este pentru prima oară când un partid a fost jignit, în mod direct, la Comisia juridică, de disciplină și imunități, când s-a discutat avizul pentru această lege, sau, cel puțin� n-o fi pentru prima oară, pentru prima oară când am participat eu.
Și cu atât mă deranjează și cred că – mi-e și jenă să-i spun coleg în asemenea condiții, dar așa ar trebui să-i spun domnului deputat în cauză –, ar fi cazul să vină și să spună, de la acest microfon al Parlamentului, să-și ceară scuze față de reprezentanții Partidului România Mare.
Proiectul în sine este inițiativa legislativă despre care discutăm, este o ințiativă care, de fapt... – și aici am să subliniez o idee și pentru colegii de la P.D., pentru că dânșii sunt de fapt din același partid politic din care a făcut parte și domnul președinte reinstalat –, și anume: în urmă cu vreo săptămână, două un ministru a fost suspendat din funcție pentru activitatea sa, care era în contradicție cu poziția și jurământul pe care l-a făcut în momentul când a fost instalat în Guvernul României, mă refer la ministrul informațiilor și comunicațiilor, Nagy. Dânsul face parte dintr-o uniune culturală, dar o uniune culturală care, pe parcursul acestor 17 ani de zile, în multe alte ocazii, a militat în mod premeditat pentru sfârtecarea țării, pentru federalizarea țării, pentru ruperea ei.
Exemple tipice n-avem ce să discutăm mult. Sunt aceste referendumuri care au avut loc de curând – de curând, un fel de a spune – în secuimea sau în partea aceasta centrală a țării, în județele Harghita și Covasna, că, de fapt, așa este mai exact — și-mi cer scuze pentru formularea de adineauri — și prin care se cere autodeterminare, autonomie..., se fac tot timpul fel de fel de asemnea demersuri.
Cred că este cazul să ne gândim foarte serios din acest punct de vedere și nu trebuie ca o asemenea inițiativă legislativă să fie aruncată imediat la coșul de gunoi, că este de rea-credință. Nu este rea-credință, din contră, nu este o glumă. Pornește dintr-un năduf, pornește dintr-o durere, pornește dintr-o cauzalitate, din care, de exemplu, aceeași uniune culturală și reprezentanții săi aici prezenți nu vin să spună: „Domnule, noi ne delimităm de toate aceste acte.” Aș dori să vină – și am mai spus acest lucru –, să vină reprezentanții uniunii culturale în cauză și care, conform Constituției, pe bune, sunt membri ai acestui Parlament, să vină aici și să spună clar: „Noi nu susținem autodeterminarea și autonomia teritorială, deși este trecut în programul și în statutul nostru”. Dar acesta este numai de formă, ca să păcălim electoratul nostru și, în felul acesta, să luăm niște voturi și să ne justificăm poziția în Parlament. Dacă ar face așa ceva, n-aș mai spune nimic, dar n-o fac. Deci înseamnă că o cred, înseamnă să o fac cu bună știință. Și, atunci, pentru cei care în continuu caută să distrugă această țară prin întreaga politică pe care o duc din acest punct de vedere, prin modul cum lipsesc de drepturi pe românii care sunt trăitori în județele Harghita, Covasna și Mureș și prin atâtea și atâtea inițiative legislative care, sub forma unei umbrele, a unei cupole care se pune, că este sub forma gândurilor și a Uniunii Europene, dar care de fapt urmăresc cu totul și cu totul altceva, vin în fața dumneavoastră și, cu această ocazie, susțin.