Toni Greblă

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Peste câteva zile se împlinesc 19 ani de când în România s-au organizat primele alegeri libere după cel de-Al Doilea Război Mondial. Pe 20 mai 1990 românii au avut șansa, din nou, să-și exprime votul în mod liber și democratic, după o perioadă de comunism.

Organizate și desfășurate pentru realizarea schimbărilor fundamentale enunțate în Programul Frontului Salvării Naționale, care, în esență, vizau abandonarea rolului conducător al unui singur partid și statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernământ, separarea puterilor legislativă, executivă și judecătorească în stat, organizarea alegerilor parlamentare libere vizau și eliminarea dogmelor ideologice, promovarea adevăratelor valori ale umanității, respectarea drepturilor și libertăților cetățenești, inclusiv drepturile minorităților naționale.

Frontul a propus, prin același comunicat către țară, constituirea unei Comisii de redactare a noii Constituții, racordată la cerințele constituționalismului modern.

O primă concretizare a acestei idei a fost elaborarea de către comisie și apoi adoptarea de către Consiliul Provizoriu de Uniune Națională a Decretului-lege privitor la organizarea primelor alegeri libere.

Decretul-lege nr. 92/1990, denumit, pe drept cuvânt, o miniconstituție, cuprindea, într-un capitol distinct, principiile constituționale cu privire la forma de guvernământ, la noile instituții ce urmau să fie alese și la funcțiile lor.

Decretul-lege a prevăzut, de asemenea, că Adunarea Deputaților și Senatul, în ședință comună, se constituie de drept în Adunare Constituantă pentru adoptarea Constituției României.

Parlamentul nou-ales la 20 mai 1990 s-a transformat în Adunare Constituantă și a avut la dispoziție 18 luni pentru redactarea Constituției.

Pe 21 mai 1991 a fost votat în întregime textul Constituției de către Adunarea Constituantă.

La 8–9 decembrie 1991 Constituția a fost supusă referendumului național, iar pe 13 decembrie 1991, după aprobarea Constituției prin referendum, în ședința comună a Adunării Deputaților și Senatului, la care au participat Președintele României, membrii Guvernului, președintele Curții Supreme de Justiție și membrii Biroului Electoral Central, Biroul Electoral Central a proclamat aprobarea Constituției, iar Adunarea Constituantă s-a autodizolvat, misiunea ei fiind îndeplinită. Camerele au continuat să funcționeze ca prim Parlament al României.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Îmi face o deosebită plăcere să rememorez aici și, mai ales, să omagiez efortul considerabil al parlamentarilor de atunci și al specialiștilor numiți în Comisia de redactare a proiectului pentru finalizarea în termenul fixat a noii Constituții a României, supusă apoi adoptării de către Adunarea Constituantă.

Nu intenționez să fac o apreciere asupra dezbaterilor din Adunarea Constituantă, dar se poate spune că acestea s-au desfășurat în spiritul confruntărilor parlamentare ce caracterizează forurile legislative democratice, lucru remarcat la timpul său de numeroase personalități politice și de specialiști.