Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·4 februarie 2016
other
Maria Andreea Paul
Discurs
Domnule președinte,
Stimați colegi,
„România este printre cele șase state europene fără niciun proiect acceptat și semnat în Planul de investiții Juncker”. Aceasta este declarația politică pe care vreau s-o fac astăzi în fața dumneavoastră.
22 de state din Uniunea Europeană au proiecte deja aprobate prin Fondul european pentru investiții strategice, în prezent, pe baza Planului Juncker. România, vă spuneam, este unul dintre cele șase state europene care nu au reușit încă să aibă vreun proiect semnat. Aceasta trebuie să constituie ambiția și proiectul anului ale Guvernului Cioloș. La sfârșitul anului 2014 spuneam că România a aplicat pentru Planul de investiții Juncker cu foarte multe proiecte și de valoare mică. Din cele peste 2.000 de proiecte depuse în Uniunea Europeană, României îi revin 16% din total, dar valoarea acestora, adică banii europeni solicitați, reprezintă sub 5% din fondurile disponibile. Niciunul nu este însă acceptat.
Printre statele cu cele mai multe proiecte adoptate se află Italia – 17 proiecte, Franța – tot atât, Marea Britanie – 13 proiecte, Spania – 9 proiecte, inclusiv Bulgaria are un proiect aprobat, deși se află printre statele cu cele mai puține proiecte depuse, doar 18. Deci contează calitatea acestor proiecte, nu numărul lor.
Cele mai multe proiecte europene depuse au fost în domeniul transporturilor, al energiei și al economiei digitale. Cele mai multe proiecte românești sunt în domeniul economiei digitale, resurse, mediu și abia apoi transport. Dar vă spuneam – multe și mici.
Valoarea totală a proiectelor depuse de România în domeniul transporturilor și al energiei este de aproximativ 50 de miliarde de euro, în timp ce proiectele altor state
în aceste domenii au o valoare de două sau chiar de trei ori mai mare. Spre exemplu, Polonia a depus proiecte în valoare de 100 de miliarde de euro, Italia – 98 de miliarde de euro sau Marea Britanie – în valoare de 167 de miliarde de euro.
Deși a ratat startul, România mai are șanse să i se aprobe vreunul dintre aceste proiecte.
Planul Juncker se desfășoară pe parcursul a trei ani: e vorba de perioada 2015–2017. Trebuie să demonstrăm că putem fi parteneri responsabili, capabili de atragerea unor noi investiții. Acest plan de investiții prevede ca fiecare euro investit prin Fondul european pentru investiții strategice să atragă alți 15 euro. Așadar factorul de multiplicare este 15.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.