Mihăiță Calimente

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur că realizarea Catedralei Neamului este un ideal pe care România încearcă de peste 80 de ani să-l pună în

practică. Cred că a venit vremea să facem acest lucru. Au fost discuții interminabile atât în viața politică, cât și în viața societății civile despre acest subiect și sigur eu am unele îndoieli în ceea ce privește amplasamentul, pentru că o asemenea construcție va fi pusă în umbră, clar, de construcția mult mai imensă sau mai mare a Casei Poporului, a Parlamentului, și nu va avea punerea în valoare necesară. Nu știu, cred că ar fi necesar să găsim un loc mai reprezentativ pentru asemenea construcție și să n-o înghesuim peste altă construcție. Pentru că marile catedrale ortodoxe, pentru că s-a spus că ortodoxia nu are această tendință de a construi mari catedrale, și asta mai ales societatea civilă a spus-o, și nu numai catolicismul, vreau să le aduc aminte că „Sfânta Sofia” de la Constantinopol este ortodoxă, că „Isus Mântuitorul” de la Moscova și „Vasili Blajenîi” sunt, de asemenea, ortodoxe și chiar „Sfântul Marcu” de la Veneția, chiar dacă cultul care se desfășoară în interior este catolic, biserica este prin construcție ortodoxă, sub influența Constantinopolului, atunci când Veneția ținea de Constantinopol.

Avem nevoie de această construcție, dar cred că ar trebui să reflectăm, o repet încă o dată, la așezarea acestei construcții, pentru că, dacă vrem să facem un lucru deosebit, vrem să fie un semn al ortodoxiei românești, trebuie s-o punem în valoare și printr-un amplasament care să-i dea această valoare.