Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·21 noiembrie 2018
Dezbatere proiect de lege · respins
Corneliu Olar
Discurs
Domnule președinte,
Stimați colegi,
„Statuia lui Avram Iancu este în sfârșit în Parlamentul României”.
Stimați colegi,
Astăzi, cu doar câteva zile înainte de sărbătoarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, avem bucuria și onoarea, ca aici, în Parlament, să avem bustul marelui erou național Avram Iancu.
Simpla rostire a numelui lui Avram Iancu trezește în fiecare român sentimentul de patriotism și mândrie națională. Pentru că Iancu este cel mai tânăr și cel mai iubit erou național al poporului român. Pentru că Avram Iancu și-a jertfit viața pentru dreptate și pentru popor. Pentru că Avram Iancu a întins mâna și dușmanilor pentru bună înțelegere. Marele erou Horea a spus, înainte să fie tras pe roată: „Mor pentru popor.” Urmașul lui, Avram Iancu, a spus în testamentul său: „Unicul dor al vieții mele este să-mi văd națiunea fericită.”
Noi, vremelnicii politicieni de azi, trebuie să stăm rușinați în fața bustului lui Avram Iancu, pentru că, iată, au trecut 146 de ani de când Iancu se odihnește la Țebea, lângă gorunul lui Horea, și noi nu suntem în stare să facem națiunea noastră fericită, nu suntem în stare să fim măcar uniți.
Doamnelor și domnilor, cu această speranță am început demersurile pentru realizarea și amplasarea acestui bust în Parlament. În data de 19 aprilie, în urmă cu șapte luni, în comuna Horea, un mare sobor de preoți, în frunte cu înalt preasfințitul Irineu, arhiepiscop de Alba Iulia, au săvârșit slujba de sfințire a acestui bust. La eveniment au participat 48 de primari din Țara Moților și din alte localități din România, precum și parlamentari.
În data de 18 noiembrie, delegația care a venit aici din Țara Moților a participat la sfințirea troiței și a porții de intrare în Munții Apuseni, amplasate pe drumul care leagă Țara Moților de Alba Iulia.
Alaltăieri, alături de prieteni ai Țării Moților, am fost aici, în Parlament, ca să arătăm că urmașii lui Horea și Iancu suntem una cu țara, că în Munții Apuseni spiritul de dreptate și libertate încă este viu și că, la trecutul mare, țara are și mare viitor. Doresc să mulțumesc public tuturor celor care ne-au ajutat să avem acest moment moțesc, istoric, în Parlament și totodată promit că vom face toate demersurile ca, în cel mai scurt timp, Avram Iancu, cel mai tânăr și mai iubit erou național, să aibă o statuie în fața Parlamentului României, la București.
Nu întâmplător Avram Iancu și-a găsit locul alături de alți bravi români, lângă Mihai Viteazul, lângă Ștefan cel Mare și lângă Horea, tocmai pentru a ne aminti în fiecare zi că România de azi le-o datorăm în primul rând lor.
Stimați colegi, nu în fiecare zi și nu în fiecare an avem ocazia de a ne bucura și cinsti 100 de ani de la constituirea noastră ca națiune unită, modernă, de sine stătătoare în marea familie europeană.
De aceea, vă rog, în prag de Centenar, să nu uităm cea mai mare dorință a lui Avram Iancu: „Unicul dor al vieții mele e să-mi văd Națiunea mea fericită, pentru care după puteri am și lucrat până acuma, durere fără mult succes, ba tocmai acuma cu întristare văd că speranțele mele și jertfa adusă se prefac în nimica.”