Mugurel Surupăceanu

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Vreau să vă spun că am fost unul dintre cei care, din Comisia pentru buget, finanțe și bănci, am refuzat să particip la dezbaterile pe Proiectul de lege privind taxa de solidaritate, dintr-un motiv foarte simplu. Este, poate, pentru prima oară când o inițiativă legislativă se face în interesul unui grup.

Taxa de solidaritate pe care Uniunea Națională pentru Progresul României a inițiat-o, pe lângă faptul că este un plagiat grosolan asupra unui proiect de lege lansat de mine cu multe luni înainte, este, de fapt, și o inițiativă care prevede, în mod intenționat, excluderea unor proprietăți de la legiferare.

De ce credeți că din această inițiativă lipsește, de exemplu, taxa de solidaritate aplicată bunurilor imobile tip spații de birouri, bunurilor imobile tip spații de depozite și alte tipuri de asemenea bunuri? În schimb, sunt prevăzute a fi impozitate doar bunuri care sunt asimilate locuințelor sau terenurilor.

Am să vă spun eu de ce lipsește această prevedere. Pentru că inițiatorii, o bună parte dintre ei, dețin asemenea bunuri. Este pentru prima oară când eu, în Parlament, în doi ani de zile de când sunt membru al acestei înalte instituții a democrației, observ că un grup de parlamentari, în frunte cu Gabriel Oprea, președintele UNPR, inițiază o lege în favoarea Domniilor Lor. Și vă spun că am avut aceste discuții și cu unii dintre foștii colegi de la PSD, actualmente la UNPR, le-am explicat că legiferează în interes propriu, că este o prevedere care, oarecum, poate fi asimilată unei încălcări chiar a legii și chiar a Codului penal și că este extrem de periculos să facem așa ceva în Parlamentul României.

Vă rog, stimați colegi, haideți să ne gândim mai bine înainte de a introduce o lege care să legifereze și care să instituie o taxă doar pe o parte dintre bunuri, doar pentru că celelalte bunuri cad în zona de interes a unui grup clientelar dintr-un partid parazit în Parlamentul României, un partid care a fost până acum de toată lumea contestat, de toată lumea democratică contestat, și care vine să ne demonstreze că oricând, oricine poate să aducă în interesul propriu o lege care să-i servească și care să-i determine să obțină un anume avantaj. Este extrem de periculos să facem așa ceva.

De aceea, domnule președinte, stimați colegi, vă rog să lăsăm acel termen pe care dumneavoastră l-ați propus pentru luna februarie 2011. Avem suficient timp să medităm și să gândim mai bine la Comisia pentru buget, finanțe și bănci o formă care să corespundă și interesului național, și bugetului României, și, mai ales, să nu cadă sub prevederile Codului penal. Este foarte important să facem o lege bună, și nu o lege în pripă.

De aceea, haideți să lăsăm termenul din februarie 2011, mai ales că, domnule președinte, noi credeam că, odată cu evenimentul nefericit numit Roberta Anastase, am reușit să aducem în Parlament o mai bună disciplină și o mai bună respectare a regulamentului.