Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·23 septembrie 2014
other · respins
Márton Árpád Francisc
Discurs
Domnule vicepreședinte,
Doamnelor și domnilor deputați,
Iar se vorbește mult despre statul de drept.
Permiteți-mi să citesc prevederi din Codul penal referitoare la infracțiunile de amenințare și șantaj.
„Amenințarea. Art. 206 alin. (1) – Fapta de a amenința o persoană cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere, se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la un an sau cu amendă.
Șantajul. Art. 207 alin. (1) – Constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial pentru sine ori pentru altul se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
Alin. (2) – Cu aceeași pedeapsă se sancționează amenințarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare compromițătoare pentru persoana amenințată ori pentru un membru de familie al acesteia în scopul prevăzut în alin. (1).” Am încheiat citatul.
Dacă o persoană, fie și președintele țării, amenință pe candidații la prezidențiale că îi va demasca dacă nu recunosc de bunăvoie că sunt sau au fost ofițeri sub acoperire, atunci acea persoană comite fapta definită în alineatul (2) al articolului 207 și trebuie să răspundă penal.
Dacă o anumită persoană îi amenință pe membrii unei comisii parlamentare că pornește împotriva lor o procedură penală, dacă nu se comportă cum dorește ea, fapta poate fi încadrată la alineatul (1) al articolului 206 sau alineatul (1) al articolului 207, în funcție de speță.
La fel, ar trebui să răspundă pentru faptele lor procurorii și judecătorii care se fac vinovați de fapta represiunii nedrepte, art. 283, Cod penal.
Să nici nu vorbim de persoane care, în numele unor autorități sau asociații, încearcă să constrângă membrii Curții Constituționale să ia altfel de decizii decât cele pe care le consideră de cuviință.
Dacă toate aceste persoane vor fi trase la răspundere conform prevederilor penale, atunci România este un stat de drept.
Dar dacă nu, atunci nu trăim într-un stat de drept. Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.