Paul Dumbrăvanu

Doresc să aduc în atenția dumneavoastră o problemă ce mi-a fost semnalată în cadrul audiențelor ținute la biroul parlamentar din Ploiești. Este vorba despre indemnizația acordată persoanelor cu handicap, conform art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Conform acestui articol, orice persoană cu handicap beneficiază la cerere sau din oficiu de indemnizație lunară în cuantum de maximum 260 lei. Exceptând faptul că această sumă este puțin spus insuficientă pentru asigurarea unui trai decent, în ultimii ani nu a fost indexată anual, conform art. 58 alin. (13), cu indicele creșterii prețurilor de consum, prin hotărâre a Guvernului.

Mai mult decât atât, în lege nu există nicio diferențiere între persoanele cu handicap dobândit și persoanele cu handicap din naștere, indemnizația fiind acordată în același cuantum pentru ambele cazuri. Consider că o astfel de diferențiere este necesară, legea trebuind să facă o distincție clară între persoanele cu handicap dobândit și cele cu handicap din naștere. Trebuie să ținem cont și de necesitățile persoanelor cu handicap din naștere și ale celor cu handicap dobândit înainte de vârsta de 16 ani, vârsta la care se pot angaja din punct de vedere legal, întrucât în cazul acestor două categorii de persoane indemnizația acordată în baza Legii nr. 448/2006 constituie unica sursă de venit lunar, comparativ cu categoria persoanelor cu handicap dobândit după vârsta de 16 ani, ce pot beneficia și de alte venituri, spre exemplu de pensie de invaliditate.

Trebuie să ținem cont de aceste aspecte, să nu uităm că o persoană cu handicap grav din naștere sau o persoană cu handicap grav dobândit înainte de vârsta de 16 ani nu va putea munci niciodată, aceste persoane fiind condamnate să trăiască toată viața doar din indemnizația de handicap, fără nicio posibilitate de a-și spori veniturile. Să ținem cont că din cele aproape 700.000 de persoane cu handicap din România, 10% sunt persoane cu vârsta de până în 16 ani.

Având în vedere cele relatate, consider că trebuie să luăm atitudine, trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a crea un cadru legal din care această situație nedorită să dispară, în spiritul respectului și considerației față de persoanele cu handicap.