Doresc să supun atenției dumneavoastră situația comunității din localitățile Colegiului uninominal nr. 8 din județul Neamț în ceea ce privește lipsa terenurilor cuvenite unora dintre veteranii de război și moștenitorilor acestora, îndreptățiți a fi împroprietăriți în baza Legii nr. 187/1945.
Acestora, la solicitarea Direcției Silvice Neamț, le-au fost repartizate terenuri cu vegetație forestieră în cadrul Parcului Național Ceahlău (zonă protejată, deci neexploatabilă) ori aflate pe raza altor localități decât cele unde își au reședința, în aval de barajul Bicaz, unde terenul face parte din zona de protecție a construcției hidrotehnice și nu le este accesibil, fiind foarte accidentat ori fiind afectat de rețeaua de înaltă tensiune sau de faptul că o bună parte din vegetația forestieră a fost exploatată în urmă cu câțiva ani de către societățile comerciale din zonă.
Un aspect foarte important ce trebuie subliniat este faptul că, în Colegiul uninominal nr. 8 din județul Neamț, potențialul agricol este practic inexistent, singura soluție de subzistență a acestor oameni fiind exploatarea forestieră a suprafețelor de teren pe care le au sau, mai bine spus, ar trebui să le aibă în proprietate în conformitate cu legea, deoarece nici în momentul acesta veteranii și moștenitorii legitimi recunoscuți de instanțe prin hotărâri definitive și irevocabile nu au fost puși în posesie, invocându-se lipsa suprafețelor disponibile.
Aceasta fiind una dintre principalele cauze pentru care oamenii nu își pot susține financiar familiile, lipsa locurilor de muncă în zonă este un factor agravant, mai ales prin prisma faptului că generează fenomene sociale precum migrația forței de muncă mai cu seamă în afara țării, ceea ce generează, printre altele, abandonul școlar în rândul copiilor acestor oameni și chiar destrămarea familiilor. Comunitatea locală nu resimte efectele pozitive ale punerii în valoare și exploatării pădurii, acestea fiind transferate unor firme străine dezinteresate de viața și problemele comunităților. Mai mult, autoritățile locale nu sunt în măsură să încaseze taxe și impozite de la marile companii ce exploatează vaste areale. Or, aceste taxe și impozite ar trebui să vină ca venituri suplimentare la bugetul local și să contribuie la dezvoltarea zonei Valea Muntelui. Trebuie să existe un echilibru între activitatea de exploatare și dezvoltarea comunităților locale. Deși de-a lungul timpului activitatea de exploatare a acestor companii a adus prejudicii prin distrugerea drumurilor comunale, bugetele locale nu au fonduri nici măcar pentru
reabilitarea acestor drumuri. În schimb, cei care au fost împroprietăriți în zona de protecție a construcției hidrotehnice au fost obligați la plată, odată cu punerea în posesie la nivelul anului 2011, a 800 de lei/hectar, contravaloarea măsurătorii preliminare și a cadastrului, 700 lei fond de conservare și 130 lei/hectar taxa de pază, deci un total de 1.630 lei. Pentru cei ce aveau de primit 5 hectare, la o simplă adunare înseamnă un total de circa 9.000 lei, deși majoritatea acestor terenuri sunt practic neexploatabile și vin ca o povară suplimentară asupra bugetului acestor familii, agravându-le situația de fapt.
În opinia noastră, considerăm că titularii drepturilor de proprietate asupra fondului forestier pe suprafețe mari ar trebui să-și exercite în mod firesc drepturile cuvenite, dar, în același timp, să investească în Valea Muntelui pentru crearea locurilor de muncă, începând cu înființarea de fabrici de prelucrare a produselor forestiere și agricole și, de asemenea, să contribuie în mod direct la crearea infrastructurii (drumuri, căi de comunicații) pentru dezvoltarea turismului și a altor activități economice și sociale specifice potențialului din această zonă.
*
„Locurile de muncă – componentă a dreptului la viață” Pe Valea Muntelui, cum este denumit Colegiul uninominal nr. 8, județul Neamț, pe care îl reprezint în calitate de deputat, oamenii au formulat o zicală: „Locurile de muncă reprezintă dreptul nostru la viață”. Acești oameni mi-au solicitat să trag un semnal de alarmă în Parlamentul României privind necesitatea stringentă a creării de locuri de muncă pe Valea Muntelui.
În ciuda percepției comune că județul Neamț se numără printre zonele dezvoltate ale României, toate comunele aparținând Colegiului uninominal nr. 8 Neamț (Bicaz, BicazChei, Bicazu Ardelean, Borca, Ceahlău, Dămuc, Fărcașa, Grințieș, Hangu, Pângărați, Pipirig, Poiana Teiului, Tarcău, Tașca și Vânători-Neamț) sunt clasificate ca zone montane defavorizate în Anexa 4A din Lista unităților administrativteritoriale din Programul Național de Dezvoltare Rurală, realizată în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului privind regimul zonelor defavorizate nr. 24/1998.
Disfuncționalitățile pe care le-am constatat în cadrul colegiului se referă la nivelul și proporțiile sărăciei în zonele rurale; starea infrastructurii, a sistemului de sănătate și a celui de educație; accentuarea dezechilibrelor demografice (degradarea structurii pe vârste, îmbătrânirea populației căpătând dimensiuni alarmante, destrămarea familiilor din cauza migrației masive, îndeosebi a tinerilor, depopularea etc.); fenomenul de stagnare economică în zonele montane; slaba competitivitate a afacerilor, în special în turism (lipsa investițiilor de capital, fărâmițarea capitalului funciar și penuria generalizată a capitalului de exploatare, posibilitățile extrem de modeste de capitalizare, gradul scăzut de utilizare a tehnologiilor moderne); incapacitatea de a conserva bunurile istorice și culturale etc.
În aceste condiții devine imperios necesară sprijinirea dezvoltării economice și sociale a zonei Valea Muntelui prin îmbunătățirea mediului de afaceri pentru că, deși există forță de muncă cu înaltă specializare în exploatarea și prelucrarea lemnului, metalelor rare, carierelor de piatră, apelor plate, meseriilor tradiționale etc., nu există locurile de muncă. Nici măcar industriei mici, care să valorifice în fabrici de procesare a laptelui și produsele lactate, abatoare, fabrici de procesare a cărnii, artizanat, procesare a lemnului, unități de prelucrare a fructelor de pădure, ciupercilor, atelierelor care
să valorifice produsele tradiționale și meșteșugurile artizanale etc., nu i s-a acordat o minimă atenție.
Statul trebuie să asigure utilitățile de bază (stații de tratare a apei, furnizarea energiei electrice și a gazelor naturale, sisteme de canalizare, servicii de salubritate), să reabiliteze siturile industriale neutilizate și să ecologizeze suprafețele acestor situri, să operaționalizeze infrastructura de utilități publice, inclusiv cablarea și conectarea la rețelele de Internet.
Microîntreprinderile pentru revitalizarea zonei de munte subdezvoltate trebuie sprijinite în vederea utilizării potențialului de resurse naturale, materii prime și resurse umane locale și prin facilitarea achiziționării de echipamente și tehnologii moderne pentru producție, servicii și construcții; relocarea microîntreprinderilor în structurile de afaceri.
Valea Muntelui are un potențial natural uriaș și oferă multiple oportunități în promovarea turismului. Valorificarea patrimoniului cultural și a resurselor naturale impune îmbunătățirea calității infrastructurii turistice de cazare și agrement în vederea dezvoltării economiei locale (comerț, construcții, transporturi, alimentație publică, industria mică și artizanat), amenajarea defileurilor, lacurilor, peșterilor, canioanelor etc., valorificarea potențialului turismului montan (pensiuni, amenajarea căilor de acces, a platformelor de campare și a refugiilor, marcarea traseelor turistice, instalarea de posturi Salvamont), dezvoltarea turismului spiritual la numeroasele mănăstiri și biserici vechi din zonă, a turismului cultural și a celui balnear, prin crearea, modernizarea și extinderea structurilor de cazare și de agrement, precum și ale utilităților aferente, proceduri de tratament pe baza factorilor naturali și tratamente gerontologice cu medicamente și preparate originale românești. Promovarea unui brand turistic local poate fi însoțită și de promovarea unor branduri de produse alimentare (cașcavalul de Ceahlău, urda de Borca, gemul de afine etc.).
Crearea de noi locuri de muncă, chiar și numai în turismul rural și ecologic, ar da comunelor posibilitatea de a-și contura o identitate proprie, iar o parte însemnată a locurilor de muncă nou-create va genera oportunități pentru ocuparea forței de muncă tânără, a femeilor și categoriilor defavorizate. În Colegiul uninominal nr. 8, județul Neamț, există, de asemenea, și un imens potențial forestier și piscicol. Diminuarea migrației tinerilor spre zonele urbane sau peste hotare poate fi realizată nu numai prin îmbunătățirea condițiilor economice și sociale datorită dezvoltării turismului, ci și prin crearea de locuri de muncă în silvicultură, în industrii procesatoare, care asigură nu numai viabilitatea spațiului rural în zonele montane, ci și conservarea resurselor naturale, a biodiversității și a peisajului natural. Îmbunătățirea modului de gospodărire a pădurilor și de valorificare a produselor silvice, creșterea suprafeței de pădure cu rol de protecție a apei, solului și biodiversității împotriva factorilor distructivi naturali și antropici, precum și dezvoltarea funcțiilor recreative ale pădurii, interzicerea reducerii suprafeței totale a pădurilor; creșterea suprafeței pădurilor prin împădurirea în special a terenurilor degradate și abandonate, realizarea unui sistem național de perdele forestiere de protecție, cu precădere în zonele expuse la risc de inundații, promovarea speciilor autohtone valoroase, amenajarea integrată participativă a bazinelor hidrografice montane torențiale. În acest domeniu, statul trebuie să asigure compensarea proprietarilor de terenuri forestiere pentru dezavantajele create de încadrarea de păduri în grupa celor cu funcții speciale de protecție, inclusiv în arii naturale de protecție, dar
și gestionarea durabilă a pădurilor private având suprafețe sub 30 hectare.
De asemenea, statul trebuie să creeze cadrul pentru îmbunătățirea competitivității fermelor de semisubzistență, încurajarea asocierii acestora, stimularea formării grupurilor de producători în vederea funcționării filierelor de tip asociativ, instalarea tinerilor fermieri, introducerea conceptului de acțiune de jos în sus în administrarea comunităților rurale, care să asigure un grad ridicat de integrare economică și socială teritorială, susținută prin organizarea grupurilor de acțiune locală (GAL). Dezvoltarea trebuie realizată printr-o abordare integrată, bazată pe combinarea investițiilor publice în infrastructura locală cu politicile active de stimulare a activităților de afaceri și sprijinirea valorificării resurselor umane și materiale existente pe plan local.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.