Mădălin Ștefan Voicu

## Dragi colegi,

De multe ori, dorința mea de a exprima un punct de vedere în politică o realizez prin intermediul media și de cele mai multe ori refuz sau evit să iau cuvântul în plen. Mulți dintre dumneavoastră știu cam care este opinia mea, și politică, și din punct de vedere cultural, dar astăzi este un subiect care mie mi se pare mai curând un moft. Un moft care a devenit proiect de lege, un moft care a devenit, să zicem, un subiect care cred eu că nu ne onorează.

Eu nu vorbesc din punctul de vedere al romului sau al majoritarului, vorbesc din punctul de vedere al unui om care, din cauza educației și a culturii pe care le-a dobândit în timp, încearcă să înțeleagă erorile și malformațiile unor persoane care cred că, dacă schimbăm denumirea din rom în țigan, se și rezolvă vreo problemă sau că, vezi Doamne, scăpăm de o plagă sau de un anumit stigmat care i-ar domina pe

majoritari, din cauză că se confundă denumirea de rom cu cea de român, ca și cum toți am fi englezi, franțuzi sau știu eu ce formă extraordinară de cultură, educație și principii. Nu asta e problema.

Avem obiceiul să existe tentația de a da vina unul pe celălalt în societatea românească. Recunosc că există carențe în comportamentul civic, dacă vreți, al unor etnici romi, pe care domnul deputat Nicolae Păun, eu și alți lideri îi păstorim. Există însă și erori și greșeli majore pe care le fac majoritarii. Una dintre aceste greșeli este tocmai că încearcă să se detașeze sau să se debaraseze de denumirea acestei etnii care, ancestral, se cheamă așa, de la secolul X încoace, dar concluzia este alta, și nu vreau să vă rețin.

Repet, cred că este mai mult un gen de emoție primară, primitivă dorința asta de a schimba denumirea și cred că ar trebui să ne preocupe lucrurile care ne leagă, nu cele care ne despart din varii motive, ca să demonstrăm că suntem o țară cu o națiune echilibrată, luminată și dornică de progres. Altfel, vom rămâne cantonați în neputință, așa cum ni se întâmplă de cele mai multe ori și în politică, nu numai în părțile semantice ale societății.

## Vă mulțumesc.

Și eu sunt împotrivă în principiu, nu pentru că există un motiv tehnic. Nu cred că asta ne trebuie acum, în afara faptului că Uniunea Europeană este foarte iritată, cel puțin până acum, de când a auzit că există acest proiect de lege. Este iritată că nu înțelege de ce ne cramponăm, ne agățăm sau scoatem în evidență lucruri secundare și terțiare, când ar trebui să ne ocupăm de societatea românească în întregul ei, sub o formă mai dinamică și mai luminată.

Vă mulțumesc.