Ioan Benga

## Dragi colegi,

Declarația mea politică se numește „România, poziție consecventă și coordonată în legătură cu situația externă din Ucraina și Moldova”.

Așa cum urmărim de mai multe săptămâni, escaladarea tensiunilor și violențelor concertate din estul Ucrainei ridică mari semne de întrebare la nivelul NATO și al Uniunii Europene. Putem spune că pacea din Europa este pusă în pericol, dar speranța o reprezintă în continuare dialogul diplomatic cu Federația Rusă.

Implicarea Rusiei în evenimentele din Ucraina este evidentă, iar dorința acesteia de a-și alipi o bucată importantă din Ucraina reprezintă o certitudine. Spre exemplu:

– Forțele separatiste proruse continuă să controleze administrația regională din Donețk, în estul Ucrainei, după ce au respins acordul de la Geneva privind detensionarea situației din această țară. La nivelul populației, informațiile abundă în confuzii. Majoritatea locuitorilor din regiunea Donețk (estul Ucrainei) se opune alipirii la Rusia, însă consideră nelegitim Guvernul prooccidental de la Kiev, manifestându-se pentru federalizare, o federalizare, s-o recunoaștem, cerută pe fondul presiunii rusofone.

– Miliții proruse au ocupat sâmbătă televiziunea publică din localitatea Kramatorsk, din estul Ucrainei, au întrerupt transmisia posturilor naționale ucrainene și au conectat televiziunea rusă.

– „Rusia și-a suplimentat trupele la frontiera cu Ucraina ca răspuns la instabilitatea din aceasta țară”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. „Iertați-mă, dar Ucraina este o țară unde tocmai a avut loc o lovitură de stat militară și este normal ca orice țară să ia măsuri de precauție pentru a-și asigura securitatea”, a declarat cu tupeu Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin.

Așadar, ce am urmărit cu atenție la televizor că s-a petrecut în Ucraina nu e adevărat, nu a fost o revoluție populară – o voință în spiritul democrației, ci o lovitură de stat militară; iată cum interpretează după bunul-plac Rusia evenimentele democratice din țara vecină.

Din fericire, la toate nedreptățile ce scriu istoria Ucrainei în aceste zile, România a avut și continuă să aibă o poziție clară, consecventă și bine coordonată.

Ne-am raliat pe o singură voce și am rostit ferm că trebuie păstrată integritatea teritorială a Ucrainei, că trebuie sprijinit procesul democratic. Extrem de important pentru România este modul în care sprijinim, în aceste zile, Moldova, pe care trebuie să o protejăm să nu fie prinsă, la rândul său, în aceste conflicte și să își continue drumul european și democratic pe care l-a ales. Conotațiile pot deveni dramatice pentru Moldova și o pot întoarce în trecut, la stadiul de enclavă sovietică, în condițiile în care autoritățile separatiste din Transnistria au trimis, săptămâna trecută, Moscovei o cerere oficială de alipire la Federația Rusă.

România rămâne într-o zonă fierbinte, la granița cu Ucraina și cu Moldova, dar trebuie în continuare să ne ridicăm la înălțimea cerințelor parteneriatului NATO și celor de țară membră a Uniunii Europene. Recunoașterea acțiunilor militare propuse în forță de Rusia reprezintă o violare flagrantă a dreptului internațional, după cum bine puncta Victor Ponta.