Nicolae Dobrovici-Bacalbașa

Dragi colegi,

Esența acestei legi este, de fapt, trecerea sărbătoririi Centenarului, din punct de vedere organizatoric, din supravegherea prim-ministrului în supravegherea Ministerului Culturii.

Faptul este legitim și de salutat. Pentru că, sigur, cu toate avatarurile citate de colegul Gheorghe, până la urmă, Marea Unire, stropită abundent de sânge românesc, a fost realizată prin aplicarea principiilor președintelui Wilson, ale statelor naționale. Or, elementul de național înseamnă limbă, înseamnă simțire și ține de elemente culturale.

Pentru mine este deosebit de trist că Centenarul ființei naționale este folosit și de astă dată de o serie întreagă de colegi pentru mărunte dispute politicianiste.

Sigur că putem vorbi de bâlbâială organizatorică, de fotbaliști care ajung..., dar, dacă o luăm așa, cel care a adus Statelor Unite supremația militară, președintele Reagan, n-a fost fotbalist, a fost actor.

Dacă discutăm despre meseriile oamenilor, și nu despre calitățile intrinseci ale oamenilor, dăm dovadă, dacă nu de rea-voință, atunci de prostie.

După părerea mea, prostia este mult mai onorantă decât reaua-voință.

În ceea ce privește, iarăși, colegii liberali, să lăsăm brătienii, pentru că iată că a venit un președinte de partid care, peste noapte, înainte de a-și da demisia, a trecut liberalii de la liberali la niște formațiuni politice – Partidul Popular European – care defilează sub lozinca „Deutschland, Deutschland über alles!”.

Așa încât îi felicit pe cei care se ocupă, pe plan cultural, de 100 de ani ai României.

Doamne ajută!