Andrian Sirojea Mihei

## „Drapelul național – sursă de mândrie și inspirație”

Anul acesta se împlinesc 10 ani de când data de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca tricolorul – roșu, galben și albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor, prin Decretul nr. 1 din 14/26 iunie, a doua zi, drapelul național tricolor fiind sfințit în cadrul unei mari adunări populare, pe Câmpul Filaretului, numit atunci Câmpia Libertății.

O dată cu alegerea lui Alexandru Cuza ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, din 1859, tricolorul s-a impus, având culorile dispuse pe orizontală. În 1866, după venirea lui Carol I, culorile au fost dispuse, conform regulilor europene pentru steaguri tricolore, pe verticală.

Forma actuală a drapelului a fost definită prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea Imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice și este statuată în Constituția României în articolul 12: „Drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu”. Conform istoricilor și specialiștilor în heraldică, există înscrisuri că populația din regiune a fost reprezentată de aceste trei culori încă de pe vremea Daciei Traiane și că acestea au fost transmise și păstrate din generație în generație, fiind mărturie a statorniciei românilor pe aceste meleaguri și a luptei continue pentru împlinirea idealurilor de independență și unitate.

Necesitatea instituirii unei Zile a Drapelului Național provine din considerentul că drapelul național, simbolul cel mai statornic și sfânt al unui popor, care îl individualizează și îl reprezintă între celelalte națiuni, încărcat de istoria întregului neam, trebuie onorat și respectat, iar manifestările dedicate lui în această zi pot contribui la conștientizarea și revigorarea respectului ce i se cuvine, precum și la consolidarea sentimentelor patriotice.

Conform legii, drapelul României se arborează permanent pe edificiile și în sediile autorităților și instituțiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituțiilor de învățământ și cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum și la aeroporturile cu trafic internațional, ca pavilion pentru navele de orice fel și alte ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc și la sediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale statului român din străinătate. Totodată, drapelul României se arborează temporar cu prilejul Zilei Naționale a României și al altor sărbători naționale, cu ocazia festivităților și ceremoniilor oficiale cu caracter local, național și internațional, cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de șefi de stat și de guvern, precum și de înalte personalități politice reprezentând principalele organisme internaționale interguvernamentale, în cadrul ceremoniilor militare și cu ocazia desfășurării diverselor competiții sportive.