La cea de a 62-a întrunire a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, în noiembrie 2007, s-a stabilit
ca în fiecare an la 20 februarie să fie marcată Ziua mondială a dreptății sociale, iar celebrarea acesteia a început cu anul 2009.
Organizația Internațională a Muncii a adoptat Declarația privind justiția socială pentru o globalizare echitabilă, alte instituții și organisme internaționale alăturându-se acestui demers. Statele membre ONU au fost invitate să respecte principiile ce reprezintă valorile fundamentale ce asigură existența și dezvoltarea armonioasă a societăților, enunțate în cadrul Summitului Internațional pentru Dezvoltare Socială – dreptatea socială, solidaritatea, egalitatea de șanse.
Dincolo de summituri și declarații există realitatea care ne înconjoară: oameni care trăiesc precum strămoșii lor acum câteva mii de ani și alții care sunt în era zborurilor cosmice și se bucură de cele mai noi descoperiri științifice, oameni care visează să aibă ce alții aruncă, oameni care luptă să supraviețuiască, oameni pentru care apa și hrana zilnică sunt scopul suprem și oameni mai bogați decât multe state. Am putea spune că am construit o societate dreaptă? Mă tem că nu, dar putem să luptăm s-o facem. Aceasta este cea mai mare dintre provocările umanității în general, dar și a fiecărui stat în parte. Uniunea Europeană, preocupată de eradicarea sărăciei, de promovarea unui mediu de lucru decent, de egalitatea între sexe și acces fără restricții la bunăstarea socială și justiție, a adoptat strategii de dezvoltare socială și dezvoltare durabilă.
Țara noastră, ca stat membru UE, a aderat la aceste strategii și trebuie să le pună în aplicare pentru a recupera diferențele ce ne separă de cele mai înaintate state europene.
Una din prioritățile Programului de guvernare este și intensificarea luptei împotriva corupției și a evaziunii fiscale. În prezent, ANAF monitorizează 400 de persoane cu averi mari, verificările urmând să se extindă anul acesta la încă 4.800 de persoane. Astfel, aceste demersuri devin un act de dreptate socială. Acum nu mai sunt luați la verificat săracii și persoanele cu nevoi speciale, ca pe vremea guvernării portocalii, ci bogații care au făcut averi enorme, fiind sprijiniți, timp de zece ani, de un sistem mafiot.
Îndepărtarea nedreptăților și inegalităților sociale trebuie să fie un obiectiv al României pentru cetățenii săi, acest obiectiv nu trebuie asumat pentru că ne cere cineva din afară, dreptatea socială, democrația și statul de drept în sine existând pentru oameni.
Cu toții ne-am dorit să trecem cu bine peste criza economică, peste celelalte provocări ce ne așteaptă și ca românii să o ducă mai bine, de aceea vă chem să ne unim și împreună să lucrăm pentru dreptate socială, solidaritate și egalitate de șanse.
Și eu, ca de altfel toată lumea, am privit cu stupoare și multă indignare evenimentele din Danemarca de la sfârșitul săptămânii trecute.
Atacurile teroriste de la Copenhaga, începute la un centru cultural, în cursul unei dezbateri privind islamismul și libertatea de expresie, au continuat în apropierea unei sinagogi din centrul capitalei daneze. Mai multe persoane au fost rănite și una ucisă sâmbătă după-amiază la Copenhaga, după un atac armat asupra unui centru cultural unde se desfășura o dezbatere despre islamism și libertatea de exprimare, unde de altfel se afla și ambasadorul Franței în
Danemarca. Poliția a confirmat pentru presa locală că există mai mulți răniți în rândul forțelor de ordine, iar un civil a decedat. Incidentul a fost provocat de cel puțin doi atacatori înarmați, care au reușit să fugă cu o mașină. Cel de-al doilea atac armat s-a înregistrat în noaptea de sâmbătă spre duminică, la câteva ore de primul, în apropiere de sinagoga din Copenhaga.
După atentatele din luna ianuarie de la Paris, sunt vizate din nou libertatea de expresie și diferențele religioase.
Ultimele evenimente, de altfel la fel ca și cele de la Paris, ne arată câtă nevoie este de o serioasă informare a populației pe dimensiunea cunoașterii problematicii de securitate, de instituții bine dotate și specializate, de o reală cooperare interagenții, de avertizare și informare timpurie, astfel încât să putem reduce la minimum aceste amenințări.
La fel cum solidaritatea, unitatea și fraternitatea franceză au triumfat și au încurajat autoritățile să-și îndeplinească dificila menire în luna ianuarie, la fel s-a întâmplat și în cazul autorităților daneze. Se pare că în urma acestor două evenimente am învățat cu toții o lecție de atitudine civică.
Consider că și noi, politicienii, grăbiți în reacții de dragul ratingului și al câștigării simpatiei publice cu orice preț, trebuie să învățăm din lecția acestor evenimente. Invit colegii contestatari ai Legii securității cibernetice de la celelalte grupuri parlamentare la o atitudine rațional politică – în fața acestor pericole toți suntem egali.
Amenințările teroriste nu au culoare politică!
*
## „Împreună facem internetul mai bun”
Ziua siguranței pe internet ( _Safer Internet Day_ ) este sărbătorită în fiecare an pe 10 februarie, începând cu 2003, în peste 60 de țări din întreaga lume. Această zi are ca scop promovarea utilizării într-un mod mai sigur și responsabil a tehnologiei online și a telefoanelor mobile, mai ales de către copii și adolescenți, precum și conștientizarea și educarea acestora asupra pericolelor navigării nesupravegheate pe internet, tema acestui eveniment fiind „Împreună facem internetul mai bun”.
Ziua siguranței pe internet este coordonată și promovată de rețeaua europeană INSAFE ( _European Safer Internet Network_ ) și de Directoratul General pentru Media și Societatea Informatică al Comisiei Europene. În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2008.
Anul acesta, la a 12-a ediție, 70 de țări din întreaga lume vor încerca în această zi „să facă internetul mai bun”. Ziua siguranței pe internet a atins un grad global de participare, conștientizare și acoperire media și vizează necesitatea colaborării între toți utilizatorii de internet, de la copii, părinți, profesori, reprezentanți ai ONG-urilor, politicieni sau formatori de opinie, pentru a face mediul online mai bun și mai sigur.
După cum știm, internetul reprezintă una dintre cele mai mari realizări ale umanității, transformând civilizația, la fel cum a făcut-o și revoluția industrială. Internetul a făcut posibil „statul global”, dându-ne posibilitatea să vedem în direct flecare colț de pe Pământ, să accesăm informații de la cele mai prestigioase instituții de învățământ, să urmărim aterizarea pe Marte a Curiosity, să comunicăm cu prieteni din întreaga lume.
Pentru câteva miliarde de oameni, internetul face parte din viața de zi cu zi, atât pentru activitățile profesionale, cât și pentru cele recreative, fiind utilizat de pe computere, de pe tablete, telefoane și televizoare inteligente.
Accesul liber și neîngrădit al tuturor oamenilor la internet a permis ca rețeaua să fie folosită și de persoane care
promovează rasismul, pornografia și pentru săvârșirea de infracțiuni, acestea fiind amenințări la adresa oamenilor și normelor sociale de conviețuire. Evident că cei mai expuși acestor capcane sunt copiii, fiind datoria noastră – părinți, școală, societate – să-i protejăm și să-i învățăm să se protejeze la rândul lor singuri.
Studiile relevă faptul că aproape 70% dintre copii stau între trei și patru ore zilnic pe internet, în special acasă. De multe ori ei participă la chaturi cu necunoscuți cărora le dezvăluie date personale, căzând uneori victime rețelelor de infractori care îi racolează de pe rețelele de socializare și diverse site-uri și grupuri.
Potrivit unui studiu al Asociației pentru Promovarea Tehnologiei și Internetului realizat în 2013, copiii din România descoperă internetul la vârste foarte fragede, ceea ce reprezintă o mare oportunitate de dezvoltare, dar și un risc pe măsură.
Atitudinea corectă nu este de a interzice sau a limita accesul copiilor la internet, de a considera statul pe internet o pierdere de timp, ci aceea de a ne educa pe noi înșine și pe copiii noștri să stea siguri pe internet și să-l folosească pentru a se pregăti să facă față exigențelor societății informației și a cunoașterii.
*
## „Promovarea tinerei generații”
Plecând de la premisa că tinerii europeni au multe lucruri interesante de spus, ei fiind primii afectați de ulterioarele evoluții din domeniul economic, social și politic, dezechilibrele demografice, mondializarea, diversitatea culturilor reprezintă doar câteva probleme care îi implică direct, iar ei sunt cei chemați să stabilească noi forme ale relațiilor sociale, noi maniere de exprimare a solidarității, să experimenteze diferențele și să iasă îmbogățiți spiritual din aceste experiențe. Astfel, tânăra generație, împreună cu problemele cu care se confruntă, constituie o preocupare permanentă la nivel comunitar. În ciuda situațiilor foarte diferite, tinerii împărtășesc valori, ambiții, dar și dificultăți asemănătoare.
Integrarea tinerilor în piața muncii este o responsabilitate asumată de către clasa politică și susținută de către Uniunea Europeană. Astfel, în 2013 a fost adoptată Inițiativa Uniunii Europene pentru tineret și ocuparea forței de muncă, având alocat un buget de 6 miliarde de euro pentru perioada 2014–2020. Comisia Europeană propune, începând cu acest an, accelerarea finanțărilor destinate ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Pentru a intra în vigoare, propunerea legislativă trebuie să fie adoptată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene. Propunerea Comisiei se adresează în special autorităților naționale din țările în care șomajul în rândul tinerilor atinge cote record.
În următoarele luni va fi alocat în jur de un miliard de euro pentru această inițiativă privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Prefinanțarea primită de statele membre UE va fi majorată de până la 30 de ori și ar urma, potrivit estimărilor prezentate de Comisie, să ridice numărul tinerilor beneficiari de la 14 mii la cel puțin 350 de mii și poate chiar și mai mult. La finalul anului trecut, în Uniunea Europeană erau aproape 5 milioane de persoane de până în 25 de ani fără un serviciu și aproape 7 milioane fără nicio ocupație. Datele oficiale prezentate de Oficiul European de Statistică arată că peste 3 milioane de tineri șomeri provin din țările din zona euro. Situația este dramatică în Spania și Grecia, unde, statistic, unul din doi tineri este șomer, dar și în Croația sau Italia, unde peste 40% din tineri nu au o slujbă sau o ocupație.
S-a tot vorbit despre talentul tinerilor noștri în diverse domenii ale cunoașterii. Anul acesta, o elevă româncă, Maria Flavia Tohăneanu, elevă în clasa a Xl-a la Colegiul Național „Carol I” din Craiova, județul Dolj, a câștigat concursul anual de traduceri „Juvenes Translatores”.
Acest concurs, „Juvenes Translatores” (tineri traducători), este organizat în fiecare an, începând cu 2007, de către Direcția Generală Traduceri din cadrul Comisiei Europene, obiectivul acestui concurs fiind acela de a promova și de a încuraja studierea limbilor străine în școli și de a-i familiariza pe tineri cu profesia de traducător, oferindu-le posibilitatea de a-și exprima talentul în domeniul limbilor străine. Ediția 2014–2015 a concursului a fost organizată în noiembrie 2014, la competiție participând peste 3.000 de adolescenți din 740 de școli de pe întregul continent, respectiv 32 de licee din România. Cei 28 de liceeni care au câștigat concursul, câte unul din fiecare stat membru, vor călători la Bruxelles, în luna aprilie, pentru a participa la ceremonia de decernare a premiilor, desfășurată în prezența Kristalinei Georgieva, vicepreședinte al Comisiei Europene.
„Cunoașterea mai multor limbi ne face să fim mai aproape unii de alții, deoarece ne permite să comunicăm dincolo de frontiere și de identități naționale. Cunoașterea limbilor reprezintă o competență fundamentală pe care o veți putea valorifica de-a lungul vieții și care vă va permite, de asemenea, să vă îmbunătățiți perspectivele profesionale. Prin acest concurs, dorim să încurajăm elevii să învețe limbi străine, să le practice și să facă parte din familia noastră europeană”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene.
În acest an, elevii participanți au tradus texte având ca temă centrală identitatea europeană, văzută însă din diferite unghiuri. Textul tradus de Maria din limba engleză în limba română sublinia importanța arborelui genealogic în descoperirea propriei identități. Traducătorii Comisiei au avut ca sarcină pregătirea și verificarea textelor propuse, iar pentru uniformizarea gradului de dificultate au colaborat cu un grup de poligloți special creat.
Formarea unei tinere generații și a unui om nou, însuflețit de idealurile nobile ale contemporaneității, cu un orizont cultural, este și trebuie să rămână sarcina principală a României de azi.
Astfel, susțin cu toată încrederea că este de datoria noastră să susținem orice implicare pentru ca tinerii să aibă un drum educațional, să le oferim șansa ca prin instituțiile statului să fie pregătiți din punct de vedere profesional și să reprezinte cu succes România în competițiile viitoare.
*
„Măsurile luate de Guvernul Ponta generează efecte pozitive”
Tema corupției la nivel înalt ne-a acaparat pe toți în aceste zile, dar consider că nu trebuie lăsate deoparte și celelalte evenimente deosebit de importante.
După cum știm cu toții, delegația comună a Fondului Monetar Internațional și a Comisiei Europene a avut o serie de întâlniri la nivel înalt cu autoritățile din România, cu ocazia vizitei programate în perioada 27 ianuarie – 10 februarie, pentru consultări și a treia evaluare a acordului stand-by cu România, aprobat în septembrie 2013.
România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie. Scopul înțelegerii este acela de a proteja economia românească de eventuale șocuri pe piețele financiare și de a ajuta la reducerea costurilor de finanțare.
Acordul, care este însoțit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro, cu Uniunea Europeană a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaționali din 2009.
Faptul că economia României se află în continuare pe un trend ascendent, fapt confirmat și de ultimele estimări ale Comisiei Europene, se datorează măsurilor susținute de către Guvernul Ponta, ce au avut un ecou pozitiv și un efect de stimulare și întărire a economiei naționale. Discuțiile premierului cu delegația comună a Fondului Monetar Internațional și a Comisiei Europene, purtate cu ocazia întâlnirii de luni, au avut în principal ca temă negocierea celor două subiecte sensibile: liberalizarea prețului la gaze și găsirea unei soluții pentru problema Complexului Energetic Hunedoara.
Continuarea măsurilor de liberalizare a prețurilor la gaze a fost pusă în discuție, prim-ministrul susținând că până la întâlnirea din aprilie va prezenta un calendar, acceptând unele măsuri de eficientizare, dar fără a diminua rolul industriei de producere a energiei pe bază de cărbune din România, a locurilor de muncă și a echilibrului social.
România are o economie stabilă, iar conform celor mai recente previziuni economice de iarnă elaborate de Comisia Europeană se estimează că România va înregistra o creștere economică accentuată atât în 2015, cât și în 2016, în special datorită cererii interne, susținută de o piață a muncii stabilă, astfel că, în anul 2015, România ar putea înregistra o creștere economică de 2,7%, a arătat Comisia Europeană în Prognoza de iarnă 2015, care indică o îmbunătățire cu 0,3 puncte procentuale a estimării avansului țării față de Prognoza de toamnă emisă în 2014. De asemenea, Comisia Europeană prognozează că până la sfârșitul lui 2016 țara noastră va înregistra o creștere economică de 2,9%.
România a continuat să își reducă vulnerabilitățile fiscale, iar în ultimii ani s-a axat pe reducerea de cheltuieli pentru a aduce deficitul fiscal la 1,9% din PIB în anul 2014, o reducere cu 7 puncte procentuale în termeni structurali. Ținta de deficit pentru anul 2015, de 1,8% din PIB, va contribui la așezarea datoriei publice pe o traiectorie descendentă și la întărirea rezistenței finanțelor publice.
Faptul că avem o îmbunătățire a prognozei de creștere economică, că avem cel mai mic șomaj din ultimii 5 ani, inflație la un minim istoric și creștere salarială medie de 6% în ultimul an nu arată decât că măsurile luate de Guvernul Ponta au generat și continuă să genereze efecte pozitive, că suntem într-o direcție bună, mesajele pozitive fiind extrem de importante pentru țara noastră, iar această direcție pozitivă trebuie continuată.
*
„România îndeplinește condițiile pentru integrarea în Spațiul Schengen”
Doresc să încep declarația mea politică de astăzi prin a-l felicita pe colegul meu, eurodeputatul Victor Negrescu, pentru succesul de care s-a bucurat în urma apelului făcut oficialilor europeni în privința respingerii afișate de unii politicieni pentru aderarea României la Spațiul Schengen și nu pot decât să mă bucur de faptul că un reprezentant al PSD și al clasei politice române în general, alături de ceilalți colegi, demonstrează încă o dată că sunt echipa cea mai bine pregătită din Parlamentul European.
Comisia Europeană a subliniat că sprijină deplin accederea României în Schengen încă din iunie 2011, când Consiliul European a concluzionat că România îndeplinește toate condițiile bazate pe criterii obiective. România
și-a îndeplinit toate angajamentele tehnice legate de securizarea frontierelor și decizia privitoare la integrarea în Spațiul Schengen nu trebuie să fie legată de considerente politice sau de evaluările din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.
Din punct de vedere politic, am văzut că se încearcă conexarea aderării la Schengen de alte chestiuni fără legătură. Mecanismul de Cooperare și Verificare are un scop diferit. Acest lucru a fost subliniat de către Comisie în mai multe rânduri, se arată în răspunsul oficial al Comisiei Europene.
De asemenea, oficialii europeni mai susțin că evaluarea privind Schengen a celor două state (România și Bulgaria) este efectuată de către Consiliu, fiind nevoie de unanimitate și că Executivul european nu sprijină legătura dintre accederea la Schengen și procesul MCV.
România îndeplinește condițiile și trebuie să intre în Schengen, sigur că trebuie făcut câte ceva în zona aceasta. Trebuie să-i lăsați și pe români, pentru că ei sunt mai bine organizați și dotați tehnic pentru Schengen decât multe state dintre cele prezente aici la masă.
România a alocat peste un miliard de euro de la bugetul de stat și fonduri europene pentru susținerea măsurilor necesare aderării țării noastre la Spațiul Schengen, cea mai mare parte a proiectelor fiind desfășurate de Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe.
Intrarea în Schengen este o necesitate pentru transportatorii rutieri români, contribuind la eliminarea corupției și la fluidizarea traficului de frontieră. De asemenea, ar fi eliminate abuzurile din frontieră la cântărire, fiind cea mai bună măsură de protecție a transportatorilor români împotriva șpăgilor colectate în urma controalelor la cântar, taxe de drumuri.
Majoritatea statelor membre au susținut aderarea României, poziții opuse fiind exprimate însă în trecut de Franța, Germania, Olanda și Finlanda, care au conexat tema de progrese substanțiale în privința MCV. Acestea au anunțat dinainte că nu sunt de acord cu aderarea României, invocând problemele de corupție, reprezentând și sursa unui flux masiv de migranți, dar, în aceste condiții, mai ales transportatorii români, dar și cei străini vor pierde în continuare zeci de ore și multe milioane de euro la controalele amănunțite din vămi.
Astfel de declarații nu pot face decât să amplifice aceste impedimente profund incorecte și discriminatorii și nu vor face decât să încurajeze discursul extremist cu care se confruntă Uniunea Europeană în acest moment și care trebuie stopat cu orice preț.
Îmi exprim satisfacția față de progresele realizate de România în pregătirea pentru aderarea la Spațiul Schengen și aprecierea pentru eforturile și determinarea autorităților române de a asigura o integrare competitivă a țării noastre în Spațiul Schengen.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.