„Dumnezeu se milostivește să dea ploaie, că în rest...” Avem tot mai multe semnale că se apropie o criză alimentară generată atât de creșterea explozivă a populației, cât și de multiplele amenințări la sănătatea oamenilor, legate de modul de obținere și de prelucrare a produselor alimentare.
Paradoxal, România s-a transformat din grânarul Europei într-un importator masiv. S-a ajuns ca mai bine de jumătate din alimentele necesare să fie importate, și asta din cauza faptului că subvențiile pentru agricultori sunt mult mai mari în alte țări din regiune, precum Germania, Franța, Olanda, ceea ce asigură agricultorilor străini prețuri mai mici de desfacere. Nu e de neglijat nici starea rudimentară a zonei rurale românești, ce face ca 45% din populație să contribuie cu doar 10% la PIB. Evaluarea oficială indică faptul că „pârloaga” a ajuns la 6,5 milioane de hectare, iar un milion de hectare de pământ din România, de cea mai bună calitate, este deja cumpărat de către străini. Perspectivele sunt sumbre, iar din 2014, conform tratatelor de aderare la
UE, persoanele fizice primesc dreptul să cumpere teren arabil în România.
În cazul unei crize alimentare, proprietarii străini ai terenurilor vor vinde produsele agricole obținute cu forță de muncă românească nu românilor săraci, ci acolo unde li se va oferi mai mult, adică, probabil, consumatorilor bogați din alte țări europene.
Desigur, se poate spune că și proprietarii români ar face același lucru.
Potențialul agriculturii românești este de a hrăni 80 de milioane de cetățeni europeni, dar nici nu putem visa la realizarea acestui lucru fără suprafețe mari și tehnologii moderne care să asigure productivitatea și randamentul optim.
Nu este așa pentru că nu există un colectiv de specialiști în dezvoltare durabilă care să elaboreze proiectele pe care să se ghideze politicile publice ale României. Sau poate că există, dar stau ascunși printr-o cameră de la Palatul Victoria, iar rezultatul muncii lor stă aruncat printr-un sertar.
Este păcat și totodată o pierdere imensă faptul că lupta politică a întunecat rațiunea conducătorilor, ce s-au obișnuit doar să reacționeze, și nu să acționeze și să elaboreze politici de țară pe termen mediu și lung.
la acest spital, zboară cu avioane de linie spre alte spitale din Europa pentru a fi operați.
Secția va rămâne închisă pentru că politrucii cocoțați prin funcțiile din ministere nu vor să deblocheze niște posturi.
Dacă, indiferent de nume, culoare sau patron politic, miniștrii, secretarii și subsecretarii de stat ar trăi măcar o oră drama unui părinte ce își vede copilul murind în fața unei săli de operații închise, lucrurile ar putea fi rezolvate, pentru că altfel sunt doar promisiuni făcute pentru a fi încălcate de cetățeni străini de această țară ce știu că nou-născuții nu votează.
La începutul mandatului premierul spunea că știe de o secție de cardiochirurgie care nu se deschide pentru că erau „tot felul de blocaje birocratice” și speră ca „săptămâna viitoare să o redeschidem”.
Vă întrebați probabil câți copii au fost operați într-un an în secția deschisă rapid cu sprijinul și la declarațiile premierului. Niciunul, iar secția e în continuare închisă. În schimb au mai murit câteva sute...
Politicienii ar trebui să nu promită, dar să facă. Le solicit celor care astăzi mai au încă 60% să ofere cele câteva semnături necesare deschiderii acestei secții și salvării vieților acestor copii.
## „Aberații forfetare”
De la 1 iulie va fi introdus impozitul forfetar în turism. Acesta constă într-o sumă fixă, în funcție de anumiți indicatori pentru fiecare domeniu de activitate, urmând ca firmele să plătească mai puțin decât dacă ar aplica cota de 16% pe profit sau de 3% pe venit.
În realitate, în locul facilităților fiscale promise în campania electorală, guvernanții oferă noi taxe și impozite. Forfetarul impus de ministrul delegat pentru IMM și turism nu va înlocui taxele pe profit sau pe cifra de afaceri, ci va fi doar un impozit suplimentar.
Practic, ne vom trezi cu un nou impozit, care nu scutește hotelierii de celelalte taxe, impozite și contribuții prevăzute în legislația în vigoare, care va afecta direct firmele plătitoare și care doar va încuraja și va avantaja economia neagră.
Obiecțiile hotelierilor sunt multiple și țin de modul de calcul și de moneda în care este exprimat acest impozit, dar și de modificarea unității de măsură pentru industria turismului.
Secretomania privind simulările legate de introducerea acestui impozit ridică mari întrebări din partea IMM-urilor. Conducerea acestora consideră că acestea vor fi grav afectate, neavând de unde să plătească această nouă taxă, iar „implementarea negândită sub toate aspectele și corelațiile” va conduce la tratamente discriminatorii și inechitabile, fără garanția eliminării evaziunii.
Concluzia sumbră legată de această hotărâre este că, după reducerea cu 25% a turismului românesc în 2008, iar ne furăm cu succes căciula, lovind fără discernământ în ceea ce mai funcționează.
## „Apel către premier”
Ministerul nu a aprobat schema de personal de la Secția de chirurgie cardiovasculară Marie Curie. Consecința imediată e că 6 din 10 copii ajunși la acest spital cu afecțiuni cardiace tratabile mor.
Această secție, dotată la cel mai înalt nivel, în care s-au băgat până astăzi 3,5 milioane de euro, stă închisă de aproape doi ani, în timp ce patru din zece nou-născuți, ajunși
„Mortalitatea cauzată de comportamentele nesănătoase – fumat, alcool, obezitate – va crește cu peste 50% în următorii ani”
OMS afirmă că 60% din decesele înregistrate la nivel mondial sunt produse de fumat, alcool și obezitate și a aprobat în aceste zile un plan pentru prevenirea și controlul maladiilor netransmisibile determinate de anumite comportamente nocive, precum obiceiurile alimentare sau sedentarismul.
Planul stabilește nouă obiective care urmează să fie implementate la nivel mondial, iar printre solicitările OMS se numără elaborarea unor programe naționale pentru prevenirea, controlul și diminuarea factorilor de risc.
Conform OMS, în absența unor măsuri eficiente de combatere a comportamentelor nesănătoase, aflate la originea unor boli cardiovasculare (hipertentsiune, infarct), metabolice (diabet, obezitate), pulmonare sau cancer, mortalitatea anuală globală ar putea ajunge până în 2030 la 55 de milioane, față de 36 de milioane de persoane cât este în prezent.
În România tot podiumul cauzelor de deces e ocupat de afecțiuni asociate cu factori de risc cu determinism comportamental (fumat, alimentație, sedentarism, obezitate, relații sexuale neprotejate) corectabili prin educație și sunt reprezentate de boli cardiovasculare (733,06 decese/100.000 locuitori), tumorale (186,86 decese/100.000 locuitori), boli respiratorii și digestive (câte 69,25 decese/100.000 locuitori).
Comportamentele de risc, precum fumatul și consumul de alcool, sunt în creștere, iar obezitatea a ajuns la proporții greu de imaginat. Mai precis, incidența fumatului este în creștere, în special la grupa de vârste de 18–19 ani, și s-a ajuns ca o treime din femeile cu vârste cuprinse între 15 și 44 de ani și mai mult de jumate din bărbații de aceeași vârstă să fie fumători activi. Consumul de alcool e și el în creștere la tinerii adulți și în special la tinerele femei și s-a ajuns ca un sfert din femei și trei sferturi din bărbați să consume în fiecare zi alcool. Se estimează că peste 50% din populația României este supraponderală din cauza comportamentului alimentar nesănătos și a sedentarismului, iar alimentația
reprezintă un important factor de risc pentru afecțiuni cardiovasculare și metabolice.
În aceste condiții, introducerea educației pentru sănătate ca materie de studiu în instituțiile de învățământ va realiza trei obiective majore:
a) educație autorizată și informare corectă din punct de vedere științific, într-un cadru oficial și instituțional, realizată de personal specializat;
b) impact la nivel populațional prin includerea unui procent ridicat din populația tânără mai receptivă la dobândirea de informații cel puțin prin prisma rigorilor de evaluare din învățământ. Acest lucru este mult mai greu de realizat la nivelul adulților, atât ca arie de cuprindere, cât și ca eficiență;
c) eficiența se traduce în eliminarea comportamentelor de risc și adoptarea comportamentelor profilactice și sanogene, cu efecte benefice atât asupra speranței de viață și a calității vieții, cât și asupra sistemului sanitar.
*
„Bârlad – cea mai mare acțiune împotriva gazelor de șist” România nu are în prezent un act normativ pentru reglementarea explorării și exploatării gazelor de șist și nici nu interzice explorarea și exploatarea gazelor de șist. Moratoriul privind obținerea de avize și autorizații în acest domeniu a expirat în decembrie 2012.
Multiplele controverse legate de beneficiile și riscurile legate de valorificarea gazelor de șist, absența unor studii de impact, precum și dorința cetățenilor au dus la un proiect de act normativ ce își propune reglementarea situației juridice în acest domeniu pe baza directivelor europene. Am depus și la Bârlad un proiect de hotărâre de consiliu local care vizează aceleași obiective, dar autoritățile locale temporizează introducerea acestuia pe ordinea de zi.
Proiectul legislativ prevede interzicerea utilizării fracturării/fisurării hidraulice pentru explorarea și exploatarea hidrocarburilor gazoase sau lichide pe teritoriul României și pe platforma teritorială a Mării Negre. Totodată, se prevăd sancțiuni pentru cei care utilizează această tehnică. Fapta de a utiliza fracturarea/fisurarea hidraulică constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la trei la cinci ani sau cu amendă de la 1.000.000 la 2.000.000 de lei pentru persoanele juridice sau de la 25.000 la 50.000 de lei pentru persoanele fizice.
Această lege îi obligă pe titularii licențelor de explorare exclusivă a zăcămintelor de hidrocarburi gazoase sau lichide să trimită un raport privind tehnica utilizată în explorare către autoritatea competentă ce le-a emis licența de explorare exclusivă și anularea licențelor și sancționarea celor care nu fac acest lucru în interval de 30 de zile.
Conform acestui act normativ, fapta de a nu raporta în maximum 30 de zile autorității competente tehnica utilizată în explorarea zăcămintelor de hidrocarburi constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la trei ani sau cu amendă de la 50.000 la 1.000.000 de lei pentru persoanele juridice sau de la 5.000 la 15.000 de lei pentru persoanele fizice.
Fracturarea hidraulică (fracking) este o tehnică extrem de controversată, utilizată pentru valorificarea zăcămintelor de hidrocarburi (gazoase sau lichide) aflate în șisturi (roci laminate) din zona continentală sau maritimă, constând în injectarea cu mare presiune a unei importante cantități de apă amestecată cu nisip și compuși chimici în scopul fragmentării rocilor pentru a elibera gazul natural existent în acestea.
Multiplele controverse se referă atât la efectele asupra mediului, fiind invocate consumul uriaș de apă, 35.000 de metri cubi doar pentru inițiere, poluarea apei freatice și a aerului, distrugerea unei uriașe zone de teren, a florei și a faunei, scoaterea unor importante suprafețe din circuitul agricol sau producerea de cutremure și alunecări de teren, tratarea dificilă a apelor reziduale, precum și efectele nocive asupra sănătății, întrucât fluidul utilizat conține 750 de substanțe chimice, dintre care cel puțin 38 de substanțe extrem de toxice și 8 cancerigene.
Parlamentul European susține dreptul fiecărui stat de a lua decizii privind valorificarea gazelor de șist, dar recomandă prudență maximă în avizarea exploatării combustibililor fosili neconvenționali până la stabilirea exactă a riscurilor legate de utilizarea acestei tehnici și a unei legislații europene adecvate în acest domeniu.
Deciziile pe tema gazelor de șist trebuie să fie bazate în primul rând pe studii de impact serioase și acceptate de toți factorii, în acord cu dorințele cetățenilor, și nu sub influența politicilor de lobby.
## „Criza medico-legală”
Medicina legală românească se apropie de moarte clinică. În 28 de județe avem mai puțin de un medic legist la o sută de mii de locuitori și constatăm imposibilitatea efectuării examenelor medico-legale în 16 servicii de medicină legală. Cei mai puțini legiști sunt în Ialomița, cu 0,39 medici legiști la suta de mii de locuitori, Călărași (0,63), Galați (0,64) și Teleorman (0,69).
Pe lângă lipsa personalului medical, avem și o repartizare defectuoasă a medicilor legiști în raport cu populația județelor deservite.
Dotarea pune mari probleme funcționalității acestui sistem și există multe servicii județene de medicină legală care nu posedă nici cele mai elementare posibilități de investigare toxicologică, anatomopatologică sau serologică, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare de transport al probelor și prelungirea termenelor de finalizare a expertizelor. În 2012 s-au efectuat 18.745 de autopsii medico-legale, în 57% din cazuri fiind vorba de moarte violentă, dar aproape 20% din necropsii se efectuează în condiții improvizate, cu risc biologic considerabil, ceea ce explică incidența crescută a tuberculozei și hepatitelor în rândul personalului.
În aceste condiții, prin lipsa personalului și a dotărilor minimale, este iluzoriu să vorbim de calitatea și celeritatea activității judiciare.
Dacă lucrurile evoluează așa în specialitatea președintelui Colegiului Medicilor, este inutil să ne întrebăm care este situația în alte specialități.
*
„Cum transformă Ministerul Sănătății 1 august în 1 aprilie”
La jumătatea lunii aprilie, ministrul sănătății declara că noua listă de medicamente compensate ar putea intra în vigoare din 1 iulie, iar protocoalele terapeutice, prin care medicii vor fi îndrumați să recomande generice, până la sfârșitul lui 2013.
Acum s-a răzgândit și mută pe 1 august noua posibilă dată de intrare în vigoare a noii liste de compensate.
Pentru ca noua listă de medicamente să fie pe placul ministerial, acesta s-a gândit că este mai bine să modifice mai întâi comisiile de specialitate, pentru a fi sigur că acestea vor asculta de indicațiile prețioase ale noului ministru. Nimeni nu a aflat încă criteriile de formare a acestor comisii sau cele
pe baza cărora comisiile vor „cerne” medicamentele de pe noile liste sau dacă ele vor fi emanate de o „altă comisie, deasupra, formată din cei mai recunoscuți profesori și doctori din România, care va face un «filtru» pe această listă.” Cum mulți dintre aceștia sunt deja pe statele de conferință și congres ale diverselor firme de medicamente, nici nu e greu de bănuit care vor fi aceste criterii...
Cred că ministerul putea să anunțe la fel de bine intrarea în vigoare a listei de compensate pe 1 aprilie, pentru că, așa cum ne-a obișnuit cu bugetul infim de la sănătate, medicația oncologică, deblocarea posturilor sau redeschiderea spitalelor, românii vor constata cu ușurință cum sunt păcăliți din nou de promisiunile electorale.
„Cumpărați rulmenți de la Bârlad!”
În timp ce rulmenții fabricați la Bârlad ajung în Austria, Brazilia sau Germania, pe piața internă vin rulmenți din China. Anul trecut doar 3% din producția de la SC Rulmenți SA Bârlad a ajuns pe piața internă și poate de aceea începutul acestui an a fost dificil și s-a soldat cu pierderea locului de muncă a 250 de angajați.
Acum contractele au început să apară, dar ele sunt destinate în special pieței externe.
Solicit firmelor românești și celor care pot sprijini industria bârlădeană să ia în considerare producția de calitate a SC Rulmenți SA Bârlad, în așa fel încât în acest an să ajungem la o desfacere pe piața internă de cel puțin 10% și să asigurăm siguranța celor 2.000 de bârlădeni ce mai lucrează încă în această fabrică cu tradiție în România.
*
„Taxa Nicolăescu – ilegală, imorală și ineficientă”
Taxa de doctor este ilegală, imorală și ineficientă. Mă gândesc să inițiez un proiect legislativ prin care miniștrii sănătății să fie tratați în spitalele din România.
Sub pretextul creșterii veniturilor celor care lucrează în sistemul medical, ministerul introduce o nouă taxă pe sănătatea românilor și se ajunge la o situație unică în lume în care pentru același serviciu medical se plătesc trei rânduri de taxe.
În loc să-și pună problema corupției din sistem – și aici amintim doar cele aproape 200 de milioane de euro cheltuiți pe un pseudoprogram național de evaluare a stării de sănătate a populației sau taxa Arafat cu centralizarea achizițiilor din sănătate – și a subfinanțării – cel mai mic buget din UE, mai mic și decât al Albaniei –, ministerul preferă să încalce Legea drepturilor pacientului și Constituția României, să discrimineze pacienții, fără a rezolva problema finanțării sistemului medical.
1. Legea drepturilor pacienților nr. 46/2003 precizează clar că pacienții au dreptul la îngrijiri medicale de cea mai înaltă calitate de care societatea dispune, în conformitate cu resursele umane, financiare și materiale (art. 2) și că pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoană umană, fără nicio discriminare (art. 3). Taxa Nicolăescu restricționează accesul la un medic bine pregătit, prin plata unei taxe suplimentare, și mulți dintre cei care plătesc asigurări de sănătate se vor întreba firesc de ce mai plătesc aceste asigurări dacă nu pot avea acces la un anumit medic. În plus, pacientul are dreptul de a cere și de a obține o altă opinie medicală (art. 11). În cazul în care furnizorii sunt obligați să recurgă la selectarea pacienților pentru anumite tipuri de tratament care sunt disponibile în număr limitat,
selectarea se face numai pe baza criteriilor medicale (art. 29), nefiind condiționate de alte sume.
2. Taxa Nicolăescu legiferează existența în unitățile sanitare de stat, la care plătim cu toții, a două categorii de pacienți: de rangul I (plătitori de taxă ministerială) și de rangul II (care au doar obligația de a plăti asigurări de sănătate). Cei care au de unde plăti această taxă sunt aceiași care pot suna oricând vreun puternic al zilei și să primească un elicopter pentru a-i duce la spital sau a intra pe ușa din dos în serviciile de urgență. Primii vor fi tratați de cei mai buni medici din sistem, iar ceilalți se vor mulțumi cu rudele clanurilor universitare sau cu cei care își dobândesc la negru examenele din timpul facultății. Este evident că pentru cei mai mulți români medicii și serviciile medicale de calitate vor deveni o utopie, chiar dacă sunt obligați să achite lunar așa-zisele asigurări de sănătate, care în fapt nu-i asigură decât pentru prea puține lucruri.
3. În locul modificării sistemului contribuțiilor la asigurările de sănătate pe sistemul RCA-ului auto, eventual deductibile din impozitul pe venit, cu servicii clar stabilite și cu un tarif cunoscut pentru fiecare caz, ministerul preferă să pună noi biruri care nu acoperă subfinanțarea din sistem, dar transformă prezentarea la spital într-un calvar cu final previzibil.
*
„Distracție pe viața noastră la 112”
Săptămânal, la 112 din Vaslui se primesc sute de telefoane de la diverși glumeți ce duc la blocarea activității, la pierdere de timp și bani și există în permanență riscul de a rata o intervenție reală. În timp ce echipajele de la ambulanță sunt puse pe drumuri fără rost, sancționarea acestor glume proaste este mult prea blândă și nu descurajează astfel de gesturi reprobabile.
Situația afectează mult bugetul ambulanței, fiindcă reprezentanții Casei Județene a Asigurărilor de Sănătate nu decontează aceste sume, iar toate aceste deplasări inutile înseamnă consum de resurse, bani, motorină.
Dintre cele 200 de apeluri zilnice de la ambulanță doar 150 se materializează în intervenții efective.
Pentru ca să descurajam astfel de situații vă solicit sprijinul în adoptarea proiectului meu legislativ ce prevede sancționarea aspră a celor ce sună abuziv la 112.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.