Gigel Sorinel Știrbu

„După ani buni, Ministerul de Interne și-a făcut datoria” Românii s-au bucurat zilele trecute de o adevărată vacanță de primăvară, dar cu vreme de vară, pe intervalul dat de sărbătoarea celor ce muncesc, 1 Mai, și a Sfintelor Sărbători de Paște. Dar românii nu s-au bucurat doar de faptul că au avut între 4 și 6 zile libere, ci și de faptul că le-au petrecut în siguranță. Și acest lucru s-a datorat în special modului profesionist în care s-a lucrat în aceste zile la Ministerul de Interne. De la ministru până la ultimul agent de pe stradă, prioritatea au constituit-o prevenirea evenimentelor neplăcute și asigurarea unui climat de siguranță pentru românii care au avut parte de ceea ce am denumit vacanța de primăvară. Știu că s-au depus eforturi deosebite, dar, de asemenea, știu că și rezultate au fost pe măsură.

Spre deosebire de anii trecuți, televiziunile de știri nu au mai avut din abundență „materie primă” privind incidente grave, accidente în zonele turistice, iar la spitale numărul de „pacienți” proveniți din rândul turiștilor a scăzut drastic acum, în 2013. Și acest lucru se datorează modului în care a fost planificată utilizarea unei adevărate armate de 30.000 de angajați ai Ministerului de Interne și modului în care au acționat în teren jandarmii, polițiștii și ceilalți angajați ai ministerului.

Sigur, izolat, au mai avut loc evenimente – dar acestea sunt inerente în zonele de aglomerație –, dar de amploare redusă, au mai avut loc accidente rutiere, dar foarte puține în raport cu anii trecuți, pe drumurile înspre și dinspre litoral, zone montane, stațiuni balneare etc.

Pentru modul cum s-a acționat, cred că toți cei care au muncit pentru ca românii să-și petreacă vacanța de primăvară în siguranță trebuie felicitați. Cred că pentru prima dată, acum, în 2013, angajații de la „interne” au lucrat la standarde europene.

Aș vrea să insist și asupra unui subiect care trebuie să intre și în atenția noastră, a parlamentarilor. După mulți ani – nici nu mai rețin dacă este vorba de 10 sau 12 sau 15 – trenurile pe ruta București–Constanța au parcurs distanța în două ore. Este adevărat, și acest lucru s-a datorat tot angajaților de la „interne”, concret, celor 500 de jandarmi care au păzit impecabil calea ferată. Și tot adevărat este că păzirea căii ferate București–Constanța a constituit un experiment. Toată lumea știe de ce un traseu de două ore este parcurs în patru sau chiar cinci ore: furturile de materiale. Știu că utilizarea și pe viitor a unei paze militarizate este extrem de costisitoare și nu există fondurile necesare; știu, de asemenea, că achiziționarea unei aparaturi de supraveghere nu este posibilă în acest moment.

Până la găsirea unei soluții, trebuie ca Parlamentul să intervină și să voteze sancțiuni extrem de drastice pentru descurajarea celor care fură materiale de pe calea ferată. Și sancțiunile extrem de drastice nu trebuie să-i vizeze doar pe hoți, ci și pe responsabilii unităților de primire și stocare a fierului vechi, adică acolo unde cei care fură valorifică „prada”. Până la urmă, furtul de pe calea ferată reprezintă și un atentat la siguranța cetățeanului și chiar la siguranța națională.