„După dreptul de vot al diasporei, Guvernul Ponta suspendă contractele de finanțare semnate cu IMM-urile pentru ajutoarele _de minimis_ ”
Am început o nouă sesiune parlamentară, care se anunță a fi una extrem de plină de evenimente și de subiecte legislative. Modificarea Codului electoral, Legea partidelor politice sau simplificarea cererilor de încuviințare a începerii urmăririi penale sunt doar câteva dintre proiectele pe care le vom dezbate. Cred și sper că va fi o sesiune parlamentară în beneficiul românilor.
Aș vrea să aduc însă în discuție una din loviturile date de Guvernul Ponta mediului de afaceri și românilor. Este vorba de sistarea fondurilor pentru sprijinirea IMM-urilor și a investițiilor.
HG nr. 274/2013 a instituit o schemă de ajutor de stat, având ca obiectiv acordarea de ajutoare _de minimis_ pentru investițiile realizate de întreprinderile mici și mijlocii. Conform hotărârii, sumele alocate acoperă 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate spre finanțare, pe o perioadă de doi ani fiscali consecutivi, în limita creditelor bugetare aprobate, de până la 100.000 euro pentru o investiție. Bugetul total prevăzut a fost stabilit la 500 milioane lei (125 milioane euro), plata ajutorului efectuându-se până la finele anului 2015.
Dacă pe hârtie totul a sunat foarte clar, obiectivul general, precum și planul de realizare configurat inițial par să fi fost detonate de actualul Guvern. Deoarece bugetul de stat pentru anul 2015 nu prevede sumele necesare pentru continuarea programului, cel puțin până la rectificarea bugetară, statul a făcut apel la clauza suspensivă din contractele deja semnate. Cu alte cuvinte, statul a suspendat finanțările pe care s-a angajat anul trecut că le va susține. Conform informațiilor prezentate de fostul ministru al IMM-urilor, mediului de afaceri și turismului, în anul 2014, în cadrul acestui program, au fost alocate 250 de milioane de lei pentru 650 de IMM-uri, care au creat astfel 2.300 de noi locuri de muncă. Impactul estimat pentru anul 2015 ar fi fost de susținere a 600 de firme și de creare a 4.000 de locuri de muncă. Acest lucru nu va mai fi posibil.
Prin astfel de acțiuni, actualul Guvern discreditează actul guvernării. Atunci când își ia angajamentul sprijinirii unei investiții în fața unei firme, Guvernul trebuie să aibă în vedere că predicțiile economice ale acelei firme, planul său de investiții și profit pot fi serios periclitate în caz de neîndeplinire a angajamentului luat. Câtă credibilitate mai are statul în fața mediului de afaceri, când solicită în cererea de finanțare pentru obținerea ajutorului _de minimis_ date atât de precise, precum rentabilitatea cifrei de afaceri sau calendarul creării de locuri de muncă, dar nu e în stare să planifice pentru doi ani o schemă de finanțare? Cred că este cel puțin firesc a aștepta și din partea finanțatorului aceeași rigoare și planificare precum cea cerută într-o cerere de finanțare.
Tot la capitolul autodiscreditare a actualei guvernări aș aduce în discuție Programul de guvernare al PSD pentru perioada 2013–2016.
Stimați colegi din PSD, aș ține să vă reamintesc că în programul dumneavoastră de guvernare aveți un capitol intitulat tocmai „Stimularea sectorului privat și crearea de locuri de muncă”, în care afirmați următoarele: „Implementăm programarea bugetară multianuală pe proiecte și programe, care va aduce economii importante la buget și va crește gradul de predictibilitate și eficiența cheltuielilor publice.” Este adevărat că de la vorbe până la fapte e cale lungă, dar mai este adevărat și faptul că măsura promisiunilor neîndeplinite a fost demult depășită.
Acest exemplu al sistării ajutorului _de minimis_ este tocmai contrariul a ce spuneți în acel program. Pentru cei care nu cunosc mecanismul de finanțare, este bine să știți că ajutorul _de minimis_ se plătește întreprinderilor doar după efectuarea parțială sau totală a cheltuielilor eligibile. Așadar, cum puteți vorbi de predictibilitate, când ați pus firmele în situația de a se angaja la niște investiții pentru care ați promis sprijin, urmând ca apoi acesta să fie întrerupt?
Atitudinea față de acest program care ar fi susținut 4.000 de locuri de muncă este încă o marcă a politicii dezastruoase a locurilor de muncă pe care o desfășoară Guvernul Ponta. Sunt sigur că cei 604.000 de șomeri români așteaptă altceva de la o guvernare, decât ajutoare alimentare sau pomeni electorale. Ei așteaptă ca statul să sprijine investițiile, deoarece acestea le creează locurile de muncă ce le permit să devină independenți financiar, și nu asistați.
*
„Guvernul României duce jumătate din localitățile din România în pragul falimentului”
Iau cuvântul în fața dumneavoastră în numele reprezentanților primarilor, dar și al locuitorilor tuturor localităților din județul Arad, care sunt grav afectate de noile prevederi ale Legii nr. 186 a bugetului de stat pe anul 2015 privind reechilibrarea bugetelor locale.
Cred că ne amintim cu toții cu câtă întârziere a sosit Legea bugetului în Parlament. A trebuit să așteptăm ca Guvernul României, condus de Victor Ponta, să iasă și el din campanie electorală pentru a se putea ocupa de lucruri vitale pentru dezvoltarea țării. Este o lege pe care am criticat-o categoric la momentul prezentării ei în Parlament, pentru că a redus considerabil sumele alocate pentru investiții. Pe lângă această deficiență, Legea bugetului mai aduce o lovitură sub centură dată administrațiilor locale, prin instituirea unui mecanism toxic de realizare a reechilibrării bugetelor locale.
Mai exact, legea introduce pentru anul 2015 o derogare de la prevederile art. 33 alin. (2)–(5) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale. Aceste articole prevedeau ca în calculul sumelor ce le revin localităților să se țină cont de un set de criterii, precum: numărul locuitorilor, suprafața localității sau nivelul impozitului mediu net încasat în anul anterior. În locul acestor criterii, se impun anumite limite care țin cont, în principal, de tipul localității și de veniturile proprii rezultate din încasările de taxe realizate pe anul 2013.
Astfel, limitele sunt de: a) 1.500.000 lei pentru comune; b) 6.000.000 lei pentru orașe; c) 20.000.000 lei pentru municipii; d) 50.000.000 lei pentru municipii reședințe de județ.
Această uniformizare forțată care nu ține cont de nevoile reale ale unei comunități va duce la falimentul a jumătate din localitățile din România. Este încă o dovadă a lipsei de competență a actualei guvernări. Mă întreb oare cum văd cei care au conceput această uniformizare supraviețuirea orașului Ineu, din județul Arad, care are nu mai puțin de două spitale, două licee, un centru de zi, poliție locală; sau a comunei Secușigiu, din același județ, cu 5.500 locuitori și 50 de kilometri de drumuri interioare care trebuie întreținute?
Conform analizei Asociației Orașelor din România, mai puțin de jumătate dintre cele 3.181 de comune, orașe și municipii își vor putea asigura cu mare dificultate sumele necesare pentru servicii de strictă necesitate, precum: plata salariilor angajaților primăriilor și serviciilor din subordine, dotarea școlilor și a spitalelor, iluminatul nocturn, asigurarea ordinii publice și a siguranței cetățeanului sau serviciile de asistență socială pentru persoane în vârstă, aflate în dificultate sau victime ale violenței domestice. Ce să mai vorbim de continuarea proiectelor de investiții locale începute în anii anteriori?
Și mai nedrept este faptul că localitățile cu număr mai mare de locuitori, față de media specifică tipului lor de localitate, și care acum primesc mai puțini bani au adus contribuții la bugetul de stat prin impozitele și taxele plătite de locuitorii lor.
Cred că sprijinirea localităților care până acum aveau venituri mici și primeau mai puțini bani de la buget este bine-venită, atât timp cât nu se transformă în promovarea unui sistem neconcurențial între localitățile din România. Acesta este toxic și va duce la colapsul tuturor comunităților. El sufocă localitățile active care au investit până acum în proiecte locale și au acum nevoie de cofinanțări pentru a le continua, care au colectat la timp taxele și impozitele și au contribuit la bugetul național.
Am presupus la început că este vorba de incompetența Guvernului. Dar poate că toate aceste lucruri sunt știute, iar modificarea algoritmului a fost făcută cu bună știință, fiind rezultatul unui calcul politic al celor de la PSD, din care a reieșit că astfel se pot transfera bani către localitățile sărace din țară, de cele mai multe ori conduse de primari PSD.
Asta vă doriți, sacrificarea a jumătate din România pe altarul PSD și al disperării sale de a nu pierde puterea? Atât de mare să fie spaima PSD-ului că va pierde alegerile din 2016, încât ia măsuri radicale, închipuindu-și că astfel își securizează ceea ce încă mai au, adică o masă de primari speriați, pentru că oricum sprijinul popular l-au pierdut demult? Dacă este așa, cu siguranță vă înșelați. Zilele guvernării PSD se apropie încet, dar sigur, de sfârșit.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.