Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·3 martie 2015
other
Sorin Avram Iacoban
Discurs
„Dușmanul nostru din alimentele consumate, aditivii alimentari”
Ultimele studii sociologice arată faptul că românii, în majoritate, consumă alimente puternic aditivate, care pot avea efecte tanatogeneratoare. Este de notorietate faptul că românii mănâncă într-un mod total necorespunzător, motivele fiind diverse. În realitate, nu există motive, ci doar scuze, pe un fond de neinformare a cetățenilor cu privire la faptul că anumite alimente pot provoca boli grave, care pot conduce chiar și la deces.
Într-adevăr, românii se scuză că alimentele sănătoase costă prea scump, însă uită că se consumă mai mulți bani pe tratarea bolilor provocate de aditivii alimentari, adică de E-uri, decât pe cumpărarea alimentelor care pot constitui cauza acestor boli, în realitate nereușindu-se nicio reducere bugetară, ba dimpotrivă.
Din păcate, 80% din români nu știu ce înseamnă o alimentație sănătoasă, 65% din ei spun că pentru alimente sănătoase trebuie să scoți mai mulți bani din buzunar, iar 70% din românii din mediul urban cu vârste între 15 și 60 de ani precizează că pentru a prepara alimentele în mod sănătos este nevoie de mai mult timp, timp pe care nu îl au la dispoziție. Și, pentru că nu avem timp să mâncăm sănătos, pentru că nu găsim bani să cumpărăm alimente sănătoase, dar ne permitem alte vicii, pentru că nu ne interesează ce presupune o alimentație sănătoasă, am ajuns să fim principalii clienți ai E-urilor și ai spitalelor.
Fără să exagerez, pot spune că din meniul zilnic al românilor în niciun caz nu lipsesc: coloranții alimentari, conservanții, antioxidanții, agenții de fixare a culorii, agenții de reglare a acidității, agenții de carbonatare, emulgatorii, agenții de întărire, agenții sinergetici, agenții de tratare a făinii de grâu, stabilizatorii, agenții de reținere a apei, texturanți, sechestranții, agenții de afânare, antiaglomeranții, agenții de inhibare a cristalizării, substanțele de îngroșare, substanțele de gelitificare, antispumantele, agenții de scădere a punctului de congelare, substanțele de diluare, agenții de reglare a PH-ului, potențatorii de arome, edulcoloranții și dizolvanții.
Evident, o parte din acești aditivi alimentari sunt inofensivi pentru corpul uman, o altă parte sunt suspecți, însă problemele apar cu cei care pot genera boli grave și tăcute. Problema apare și în cazul unor aditivi interziși la folosire în alte state europene sau în SUA, dar care sunt permiși la utilizare în România, deși efectul lor distructiv nu ține de zona geografică în care este consumat, ci de capacitatea de a distruge celulele corpului uman. Cu alte cuvinte, suntem din nou țara tuturor posibilităților, în sensul că ceea ce este dăunător pentru alții, la noi este bine primit. Este greu de înțeles de ce românii riscă boli grave doar pentru un gust mai bun sau pentru un aspect mai plăcut ochiului.
Conform Societății Române de Nutriție, consumul alimentelor care au în componență aglomerații de aditivi alimentari generează obezitate, diabet și boli cardiovasculare. Amintim și aici faptul că România ocupă primul loc în Europa la mortalitatea cauzată de diabet și boli cardiovasculare. Conform Ligii Române de Cancer, primul loc la capitolul factori de risc pentru cancer este ocupat de alimentația nesănătoasă cu un procent de 33%, peste fumat, infecții, poluare sau medicamente și proceduri medicale. Ca să înțelegem despre ce consumă românii zilnic, am să fac o prezentare a categoriilor de aditivi alimentari care au implicații grave asupra sănătății oamenilor: