É joi ºi vineriÉ Miercuri, mai discutãm, dar deocamdatã votãm aºa.
Supun votului dumneavoastrã programul de lucru, de la ora 9,00 la ora 23,00, pentru cele patru zile.
Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?
Cu marea majoritate a voturilor s-a adoptat programul pe care l-am anunþat.
Luni, de la ora 15,30, cu observaþia foarte exactã a Grupului parlamentar P.N.L., pânã la epuizarea dezbaterilor generale, iar de mâine program de la ora 9,00 la ora 23,00.
Vã mulþumesc.
Trecem la dezbateri generale.
Vã reamintesc faptul cã Birourile permanente, în ºedinþa din 7 noiembrie 2001 au stabilit sã vã propunã ca modalitate de planificare a dezbaterilor urmãtoarele: la dezbaterile generale, Guvernului sã i se aloce 60 de minute pentru prezentare ºi rãspunsul final, dupã dezbateri, iar grupurilor parlamentare, plecând de la o alocare de 30 de secunde pentru fiecare parlamentar, sã li se atribuie urmãtoarele minute: Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist) Ñ 114 minute; Grupul parlamentar al Partidului România Mare Ñ 56 minute; Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ñ 19 minute; Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ 21 minute; Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România Ñ 20 minute; Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale Ñ 9 minute, ºi independenþilor Ñ 4 minute.
Dacã sunteþi de acord cu aceastã planificare a timpilor destinaþi dezbaterilor generale?
Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri?
Cu unanimitate de voturi a fost aprobatã repartizarea timpilor de dezbateri.
Dau cuvântul domnului prim-ministru, pentru a prezenta cele douã proiecte de lege.
Aveþi cuvântul, domnule prim-ministru Adrian Nãstase.
## **Domnul Adrian Nãstase Ñ** _prim-ministru al Guvernului_ _**:**_
Guvernul se prezintã astãzi, în faþa dumneavoastrã, pentru a susþine proiectul Legii bugetului de stat ºi proiectului Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2002.
Am fãcut un efort special în acest an ca, în afarã de bugetul din primãvarã, pregãtit ºi aprobat pentru anul 2001, sã ne înscriem în prevederile Constituþiei ºi ale Legii finanþelor publice, astfel încât sã putem veni în faþa dumneavoastrã cu un proiect de buget pentru anul viitor într-un termen care sã permitã adoptarea sa de cãtre forul legislativ înainte de începerea anului financiar.
Dorim, în acest fel, sã punem în evidenþã preocuparea Guvernului de a intra în normalitate cu fazele procesului bugetar, conferindu-i acestuia un grad sporit de predictibilitate. În acest mod oferim autoritãþilor publice centrale sau locale posibilitatea ca începând cu 1 ianuarie 2002 sã-ºi desfãºoare activitatea economicã ºi financiarã fãrã restricþiile din anii anteriori determinate de întârzierile adoptãrii bugetului.
În aceste condiþii, chiar de la începutul anului 2002 devine posibilã susþinerea financiarã a realizãrii obiectivelor economice ºi sociale stabilite pentru fiecare sector în parte.
Proiecþia bugetarã pe anul 2002 urmãreºte, pe de o parte, respectarea angajamentelor pe care þara noastrã le-a asumat faþã de Uniunea Europeanã, ca expresie a consensului formaþiunilor politice parlamentare materializat în Strategia de dezvoltare economicã a României pe termen mediu, continuatã prin Programul Economic de Preaderare. De asemenea, am avut în vedere rezultatele negocierilor cu Fondul Monetar Internaþional ºi cu Banca Mondialã, concretizate în recentele acorduri care asigurã finanþarea externã necesarã pentru continuarea într-un ritm accelerat ºi coerent a programului de reformã la nivel macro ºi microeconomic în România.
Pe de altã parte, proiectul bugetului de stat ºi proiectul bugetului asigurãrilor sociale urmãresc susþinerea programului social al Partidului Social Democrat de care vor beneficia toþi cetãþenii þãrii. Prin aceasta, avem convingerea cã guvernarea noastrã social-democratã este capabilã în condiþiile actuale sã ofere soluþii pentru combaterea sãrãciei, utilizarea eficientã a forþei de muncã ºi creºterea veniturilor populaþiei, pe fondul reducerii continue a inflaþiei.
Bugetul de stat a urmãrit, în principal, consolidarea stabilizãrii economiei naþionale ºi asigurarea unei dezvoltãri durabile.
În concordanþã cu Programul de guvernare pe perioada 2001Ñ2004, aprobat de Parlament, prezentul proiect de buget respectã întru totul principiile ºi direcþiile
de dezvoltare spre o economie de piaþã funcþionalã, fiind fundamentat pe urmãtoarele obiective:
Ñ accelerarea reformelor structurale sectoriale ºi a procesului de privatizare;
Ñ dezvoltarea unui mediu de afaceri stabil ºi atractiv;
Ñ relansarea cererii interne, bazatã pe creºterea investiþiilor ºi a consumurilor populaþiei;
Ñ stimularea constantã a cererii externe, respectiv a exporturilor de bunuri ºi de servicii româneºti;
Ñ revigorarea producþiei interne, în cadrul cãreia vor fi stimulate activitãþile cu aport sporit de valoare adãugatã;
Ñ restructurarea exporturilor româneºti, acordând prioritate sectoarelor care realizeazã produse cu grad ridicat de prelucrare.
Realizarea acestor obiective este susþinutã de concentrarea efortului naþional pentru creºterea performanþelor pe plan economic ºi financiar.
În acest cadru avem în vedere:
Ñ aplicarea unei politici a veniturilor care sã susþinã procesul de dezinflaþie, respectiv o evoluþie a salariilor strict legatã de dinamica productivitãþii muncii.
Ñ îmbunãtãþirea utilizãrii resurselor de muncã;
Ñ asigurarea stabilitãþii sistemului financiar bancar ºi continuarea în ritm îmbunãtãþit a reformei sistemului fiscal;
Ñ reducerea blocajului financiar ºi aplicarea unei politici bugetare relaxate.
La elaborarea proiectului bugetului de stat ºi a bugetului de asigurãri sociale s-a avut în vedere conjunctura internaþionalã actualã, precum ºi faptul cã, în prezent, condiþiile interne sunt încurajatoare prin:
Ñ structura politicã stabilã în raport cu cea din legislatura precedentã, ceea ce creeazã premisele ca reformele instituþionale, politicile macroeconomice ºi ajustãrile structurale sã fie aplicate în mod coerent ºi eficient;
Ñ existenþa unui program de dezvoltare economicã ºi socialã pe termen mediu, agreat de comunitatea internaþionalã;
Ñ obþinerea în acest an a unor rezultate notabile în procesul de reformã ºi de macrostabilizare;
Ñ îmbunãtãþirea poziþiei financiare internaþionale a þãrii;
Ñ disponibilitatea Uniunii Europene, a Fondului Monetar Internaþional ºi a Bãncii Mondiale de a sprijini România în continuarea proceselor de reformã, pe fondul dezvoltãrii ºi al progresului societãþii româneºti.
Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,
Aº dori sã mã refer în continuare la evoluþiile pozitive din economia româneascã de la care a pornit întreaga construcþie bugetarã. Ne-am bazat pe Documentul de politicã ºi de strategie pentru anul 2002 ºi în perspectiva anilor 2003Ñ2005, care creeazã premisele elaborãrii unui cadru bugetar multianual, orientat pe programe.
De la preluarea guvernãrii am acordat o atenþie specialã stimulãrii procesului de creºtere economicã. Astfel, dupã evoluþia economicã din acest an, pentru anul 2002 am prevãzut un spor al produsului intern brut de 5%, susþinut de o creºtere a producþiei industriale de 5,8% ºi
a producþiei agricole de 4,5%. În plus, proiectãm o scãdere a ratei medii anuale a inflaþiei la 26%, respectiv 22% (decembrie 2002/decembrie 2001); deficitul de cont curent al balanþei de plãþi echivaleazã sau va echivala cu 5,5% din produsul intern brut.
Coordonatele esenþiale ale politicii fiscal-bugetare sunt: echitatea sistemului fiscal; creºterea transparenþei ºi eficienþei acestuia; reducerea numãrului de fonduri speciale; îmbunãtãþirea, la toate nivelurile, a managementului cheltuielilor publice.
În anul 2002, politica bugetarã va respecta urmãtoarele trei direcþii principale de acþiune:
Ñ în primul rând Ñ fundamentarea ºi dimensionarea cheltuielilor bugetare, în funcþie de veniturile certe;
Ñ în al doilea rând Ñ restructurarea cheltuielilor bugetare în raport cu ierarhizarea ºi coerenþa realistã a prioritãþilor, ceea ce face posibilã trecerea de la un ”buget de mijloaceÒ la un buget orientat spre politici economice, adicã la ”bugetul pe programeÒ;
Ñ în al treilea rând Ñ creºterea autonomiei financiare a autoritãþilor publice locale.
Bugetul este construit în condiþiile unei constrângeri majore: un deficit bugetar de 3% din produsul intern brut, agreat ºi în negocierile cu Fondul Monetar Inernaþional. Aceastã abordare reflectã susþinerea obiectivului politicii monetare, respectiv de reducere a ratei inflaþiei ºi de stabilitate relativã a cursului monedei naþionale.
În anul 2002, veniturile bugetare vor scãdea ca pondere în produsul intern brut de la 32,7% în anul 2001 la 31,8%, iar cheltuielile, de la 36,2% la 34,8%. Scãderea veniturilor ºi cheltuielilor bugetare este rezultatul renunþãrii la contribuþia de 2% plãtitã de cãtre agenþii economici pentru învãþãmânt, reducerea cu un punct procentual a contribuþiei la fondul pentru persoanele cu handicap, precum ºi a relaxãrii moderate a grilei de impozitare a veniturilor salariale.
Reducerea în termeni relativi a veniturilor bugetare se datoreazã, în primul rând, diminuãrii gradului de fiscalitate de la 30,5% la 30% din produsul intern brut, de naturã sã lase la dispoziþia agenþilor economici mai multe resurse financiare pentru producþie ºi investiþii.
Având în vedere premisele ºi constrângerile bugetare prezentate, principalele modificãri în structura cheltuielilor bugetului general consolidat pentru anul 2002 sunt urmãtoarele:
Ñ reducerea faþã de anul 2001 a cheltuielilor de personal, precum ºi a cheltuielilor materiale ºi servicii;
Ñ scãderea dobânzilor aferente datoriei publice. Aceasta este o componentã importantã în managementul cheltuielilor bugetare ºi cu potenþial ridicat în eliberarea de resurse în favoarea altor sectoare;
Ñ asigurarea unui nivel substanþial al investiþiilor publice, în concordanþã cu programul economic ºi social al Guvernului;
Ñ creºterea cheltuielilor destinate pensiilor, alocaþiilor pentru copii ºi asistenþei sociale.
În construcþia bugetarã, Guvernul a þinut seama de: evitarea unui grad ridicat de fiscalitate; finanþarea deficitului bugetar în condiþii neinflaþioniste; îmbunãtãþirea
sistemului de impunere a agenþilor economici; simplificarea impozitãrii microîntreprinderilor.
Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,
Pentru realizarea în continuare a unor ritmuri ridicate de creºtere, proiectul de buget acordã o atenþie prioritarã ajustãrii structurale ºi dezvoltãrii sectoarelor economiei naþionale.
În acest cadru, în industrie punem accent pe dezvoltarea sectorului energetic ºi restructurarea celui extractiv, ceea ce presupune un efort financiar deosebit de mare; fondurile destinate celor douã sectoare reprezintã mai mult de jumãtate din totalul resurselor alocate Ministerului Industriei ºi Resurselor. Prin buget, în anul viitor, se asigurã finanþarea programelor de conservare a minelor, a proiectelor de ecologizare, a protecþiei sociale în sectorul minier ºi subvenþionarea sectorului extractiv. În acelaºi timp, urmãrim orientarea industriei spre cerinþele ºi exigenþele pieþei, prin intensificarea procesului de privatizare, stimularea modernizãrii agenþilor economici cu potenþial de competitivitate internã ºi externã, dezvoltarea de cooperãri cu firme de prestigiu ºi atragerea de investiþii strãine.
Pentru realizarea obiectivelor în domeniul agriculturii, în proiectul de buget sunt prevãzute 12.000 miliarde lei (din care circa 3.500 pentru sectorul zootehnic), în care sunt incluse subvenþiile pe produs, cu prioritate a celor de importanþã naþionalã. În aceste condiþii, fondurile stabilitate pentru agriculturã reprezintã 1,5% din produsul intern brut, comparativ cu 1,2% în anul 2001.
Proiectul de buget susþine în mod substanþial activitatea Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, care va realiza în anul 2002 circa 12.000 de locuinþe, cu scheme de finanþare diverse ºi transparente, incluzând ºi locuinþele sociale; totodatã, se vor construi 140 sãli de sport în cadrul instituþiilor de învãþãmânt. Fondurile alocate pentru transporturi sunt destinate pentru lucrãri de refacere a infrastructurii ºi modernizarea mijloacelor ºi instalaþiilor, pentru îmbunãtãþirea calitãþii serviciilor, siguranþei circulaþiei ºi securitãþii transporturilor, precum ºi pentru stimularea pieþei interne de transport feroviar în sistem concurenþial.
În domeniul gospodãririi apelor ºi protecþiei mediului se finanþeazã proiecte care asigurã: amenajarea durabilã ºi utilizarea raþionalã a resurselor de apã existente; crearea de noi surse, apãrarea împotriva inundaþiilor, reconstrucþia ecologicã, îmbunãtãþirea sistemului de monitorizare a factorilor de mediu în conformitate cu prevederile Uniunii Europene ºi Planul Naþional de Acþiune pentru Protecþia Mediului; asigurarea securitãþii nucleare a populaþiei ºi mediului.
Proiectul de buget acordã importanþã susþinerii mãsurilor ºi acþiunilor stabilite pentru garantarea accesului cetãþeanului la informaþie, promovarea ºi susþinerea unei pieþe deschise ºi concurenþiale pentru servicii de comunicaþii ºi informaticã, care sã ducã la îmbunãtãþirea substanþialã a calitãþii acestor servicii ºi scãderea, în termeni reali, a tarifelor. De asemenea, se alocã fonduri care sã asigure micºorarea decalajului tehnologic pe care
România îl înregistreazã în acest domeniu ºi trecerea efectivã la implementarea societãþii informaþionale.
Pentru întreprinderile mici ºi mijlocii, prevederile proiectului de buget au luat în considerare, în principal: majorarea capitalului social al Fondului Naþional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii; aplicarea unor programe de finanþare în scopul stimulãrii întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii; alocarea cotei de participare a României la Programul Comunitar Multianual din domeniul întreprinderilor mici ºi mijlocii.
În domeniul ordinii publice, prin fondurile alocate, proiectul de buget contribuie la creºterea siguranþei cetãþeanului, a instituþiilor statului, apãrarea avutului privat ºi public, respectarea ordinii ºi liniºtii publice, securitatea ºi supravegherea frontierei de stat.
În domeniul apãrãrii naþionale prin proiectul de buget se susþine: accelerarea procesului de aderare în structurile euroatlantice ºi europene, în vederea realizãrii treptate a interoperabilitãþii Armatei Române cu structurile militare ale NATO; de asemenea, asigurarea unei capacitãþi defensive credibile, bazatã pe realizarea unei permanente capacitãþi de reacþie, eficientã ºi adecvatã, care sã rãspundã riscurilor existente ºi potenþiale; restructurarea ºi modernizarea armatei prin crearea noilor structuri, moderne sub raport organizatoric, mobile ºi flexibile.
Cheltuielile materiale ºi serviciile, precum ºi cheltuielile de capital prevãzute în domeniul turismului asigurã îmbunãtãþirea imaginii produsului turistic românesc pe pieþele externe; creºterea circulaþiei turistice interne ºi internaþionale, precum ºi a încasãrilor valutare din turism, crearea de noi locuri de muncã în turism, sprijinirea componentelor turistice de dezvoltare localã ºi regionalã; stimularea parteneriatului dintre sectorul public ºi particular, prin cofinanþarea de proiecte durabile.
Stimaþi senatori ºi deputaþi,
Programul de guvernare pe perioada 2001Ñ2004, consecvent principiilor social-democrate, cuprinde obiective a cãror finalitate constã în depãºirea, în timp, a dificultãþilor materiale cu care se confruntã populaþia.
În acest cadru, proiectele bugetului de stat ºi al bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2002 au urmãtoarele prioritãþi:
Ñ prevenirea ºi combaterea sãrãciei extreme prin asigurarea mijloacelor de trai pentru familiile cu copii ºi persoanele care se aflã în situaþii de maximã dificultate;
Ñ dezvoltarea ºi diversificarea serviciilor de asistenþã socialã, potrivit nevoilor individuale;
Ñ acordarea de alocaþii pentru nou-nãscuþi, în vederea sprijinirii familiilor tinere, urmãrindu-se creºterea natalitãþii;
Ñ protejarea puterii de cumpãrare a pensionarilor, prin indexarea pensiilor în raport cu creºterea preþurilor.
Prin proiectul de buget sunt asigurate fonduri suplimentare faþã de acest an, pentru:
Ñ aplicarea Legii privind venitul minim garantat, ceea ce reprezintã un efort bugetar total de 5.700 miliarde lei în anul 2002;
Ñ majorarea de la 1 ianuarie a alocaþiilor pentru copii la 150.000 lei ºi de la 1 iulie 2002 la 180.000 lei;
Ñ aplicarea primei etape de recorelare a pensiilor, în principal, pentru pensionarii cu cele mai mici pensii;
Ñ finanþarea programelor pentru susþinerea sistemului de protecþie a drepturilor copiilor ºi a sistemului de protecþie a persoanelor cu handicap.
În anul 2002, încã nu este posibilã punerea în aplicare a mãsurii de reducere a taxei pe valoare adãugatã pentru unele produse, date fiind restricþiile bugetare prezentate anterior, dar aceastã acþiune va fi aplicatã în anii 2003 ºi 2004. Pentru a nu afecta nivelul de trai prevãzut prin Programul de guvernare, pe lângã mãsurile prezentate, avem în vedere, printre altele, asigurarea, ca ºi în acest an, a unei alocaþii pentru rechizite, ca formã de sprijin a pregãtirii copiilor din familiile cu venituri reduse pentru începerea anului ºcolar, precum ºi eliminarea impozitãrii pensiilor mai mici de 5 milioane lei, faþã de nivelul de 2 milioane de lei, stabilit în anul 2000.
În domeniul asistenþei medicale, proiectul de buget alocã fonduri reprezentând peste 4% din produsul intern brut. În acest mod, susþinem finanþarea programelor naþionale de sãnãtate destinate cu prioritate copiilor, combaterii bolilor cronice ºi transmisibile, dezvoltarea acþiunilor preventive, asigurarea medicamentelor în regim gratuit ºi compensat, îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a populaþiei.
Prin proiectul de buget se asigurã 46.400 miliarde lei, pentru plata serviciilor medicale ºi a medicamentelor pentru spitale ºi în regim compensat ºi gratuit.
Guvernul va lua mãsuri concrete pentru gestionarea corespunzãtoare, eficientã ºi transparentã a acestor importante fonduri de cãtre Casele Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, în scopul eliminãrii deficienþelor constatate pânã în prezent.
În domeniul educaþiei, fondurile totale alocate reprezintã 4,2% din produsul intern brut. În acest sens, pentru învãþãmântul românesc se asigurã: creºterea ºanselor de reuºitã pentru elevi ºi studenþi de a participa la un învãþãmânt de calitate; informatizarea învãþãmântului preuniversitar; achiziþii de mijloace de transport ºi constituirea unei reþele de transport ºcolar; formarea forþei de muncã înalt calificate la standardele europene; consolidarea structurii de rezistenþã ºi repararea clãdirilor de învãþãmânt ce nu prezintã siguranþã în exploatare; îmbunãtãþirea infrastructurii învãþãmântului superior, în special terminarea ºi, respectiv, construirea unor noi cãmine studenþeºti.
În domeniul cercetãrii ºtiinþifice, s-a luat în considerare alocarea de cãtre stat a unor sume importante pe principiul parteneriatului, în vederea creºterii gradului de implicare a agenþilor economici în activitãþile de cercetare-dezvoltare. Se urmãreºte, totodatã, finalizarea proiectelor începute în anii anteriori, în cadrul programului de profil ºi dezvoltarea infrastructurilor pentru cercetaredezvoltare în unitãþile ministerului de resort.
O importanþã specialã o reprezintã finanþarea culturii naþionale. Prin buget se alocã fonduri, în principal,
pentru: susþinerea, promovarea ºi protejarea actului de creaþie ºi a artelor interpretative; protejarea ºi punerea în valoare a patrimoniului naþional; protejarea identitãþii culturale a minoritãþilor naþionale; urmãrirea afirmãrii identitãþii etnice, culturale ºi religioase a cetãþenilor români ºi a românilor din afara graniþelor; promovarea culturii româneºti în strãinãtate.
Fondurile destinate prin buget pentru activitãþile din domeniul tineretului ºi sportului au ca destinaþii principale: asigurarea cadrului necesar prin care tinerii sã se integreze mai uºor ºi mai eficient în societate, precum ºi susþinerea prevederilor pentru anul 2002 din Planul Naþional de Acþiune pentru Tineret. În domeniul sportului, se urmãreºte asigurarea funcþionalitãþii sistemului naþional de educaþie fizicã ºi sport, reorganizarea structurilor sportive, în vederea obþinerii de noi performanþe pe plan intern ºi internaþional.
## Stimaþi parlamentari,
Bugetul de stat pe anul 2002 asigurã intensificarea procesului de descentralizare a surselor de venituri ºi a cheltuielilor cãtre autoritãþile locale. În afara activitãþilor descentralizate prin bugetul anului 2002, se are în vedere includerea în bugetele locale ºi a sumelor pentru:
- Ñ susþinerea sistemului de protecþie a copilului;
- Ñ sprijinirea protecþiei persoanelor cu handicap;
- Ñ plata personalului neclerical;
- Ñ finanþarea unor instituþii de culturã ce vor fi transfe-
- rate la nivel local;
Ñ asigurarea finanþãrii serviciilor publice comunitare pentru situaþii de urgenþã ºi, respectiv, a celor de evidenþã a persoanelor.
În aceste condiþii, sumele descentralizate de la bugetul de stat cãtre bugetele locale înregistreazã o creºtere de peste 27%, în timp ce veniturile proprii ale autoritãþilor administraþiei publice locale cresc doar cu circa 19%. Este de menþionat faptul cã Guvernul a manifestat receptivitate la propunerile parlamentarilor, asigurând creºterea în 2001 cu 1,5 puncte procentuale a cotei din impozitul pe venit care rãmâne suplimentar la dispoziþia consiliilor judeþene ºi locale, iar pentru anul 2002 o creºtere cu încã un punct procentual. Astfel, din impozitul pe venit, rãmâne la dispoziþia autoritãþilor publice locale 62,5%.
În anul 2002, autoritãþile locale dispun deci de o sumã totalã de 89.400 miliarde lei, comparativ cu 70.970 miliarde lei în 2001 ºi 33.360 miliarde lei în anul 2000.
Procesul de descentralizare va continua ºi intenþionãm ca, începând din anul 2003, sã elaborãm un buget distinct al autoritãþilor publice locale, care sã cuprindã atât veniturile, cât ºi cheltuielile bugetare pentru fiecare judeþ ºi pentru municipiul Bucureºti.
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,
În încheiere, aº dori sã subliniez cã proiectul de buget pe anul 2002 pe care Guvernul vi-l prezintã spre dezbatere ºi aprobare constituie un instrument esenþial de susþinere a politicii economice a Executivului, orientatã, în principal, spre consolidarea creºterii economice ºi îmbunãtãþirea condiþiilor sociale.
Realizarea acestui obiectiv necesitã nu numai o guvernare hotãrâtã, deschisã dialogului cu toate forþele politice
ºi sociale, ci ºi probarea, în continuare, a profesionalismului ºi capacitãþii de decizie.
Îmi exprim speranþa cã dezbaterile din Parlament asupra proiectelor celor douã bugete pe anul 2002 Ñ ca o continuare a analizelor ºi consultãrilor care au avut loc cu reprezentanþi ai partidelor politice parlamentare, ai sindicatelor ºi patronatelor, ai autoritãþilor administraþiei publice locale Ñ vor reprezenta o analizã pragmaticã, profesionistã ºi realistã.
Vã mulþumesc pentru atenþia acordatã ºi vã adresez rugãmintea de a vota proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2002 ºi al Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat, act de maximã responsabilitate politicã pentru asigurarea dezvoltãrii economico-sociale a României, a stabilitãþii interne ºi consolidarea credibilitãþii externe.
Adoptarea de cãtre Parlament a celor douã proiecte de lege într-un termen cât mai scurt va permite Guvernului sã aprobe bugetele de venituri ºi cheltuieli ale companiilor ºi societãþilor naþionale. De asemenea, autoritãþile publice locale, de la nivelul judeþelor, municipiilor, oraºelor ºi comunelor, vor putea sã organizeze, pânã la sfârºitul anului, dezbaterea ºi aprobarea bugetelor locale, precum ºi a bugetelor regiilor autonome ºi societãþilor de interes local.
În acest mod, de la 1 ianuarie 2002, toate activitãþile economice ºi sociale se pot desfãºura normal, având asiguratã, sperãm Ñ pentru prima datã Ñ nu o finanþare bugetarã provizorie, ci una certã, în conformitate cu resursele interne ºi externe de care dispune þara, reflectate în cele douã legi ce vor fi aprobate de Parlamentul României.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.