Dănuț Bica

Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Aida Cristina Căruceru – declarație politică despre „Importanța educației naționale pentru copii și adolescenți. Cum putem combate un flagel care afectează trei din 10 tineri”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Domnule Daea, unde va mai paște oaia?”; – Daniel Vasile – intervenție cu ocazia Zilei naționale pentru comemorarea dezrobirii romilor din România; – Márton Árpád Francisc – considerații în legătură cu Regiunea Autonomă Maghiară; – Cătălin Cristache – exprimarea îngrijorării față de felul în care alianța PSD–ALDE–UDMR înțelege să guverneze țara; – Alina Teiș – declarație politică având titlul „Trenule, mașină mică!”; – Vasile Gudu – declarație politică intitulată „Asalt asupra justiției”; – Biró Zsolt Istvan – marcarea unei jumătăți de secol de la desființarea Regiunii Autonome Maghiare din România; – Corneliu Bichineț – enumerarea unor probleme cu care se confruntă oamenii; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „Susțin reglementarea răspunderii obligatorii a magistraților”; – Florica Cherecheș – declarație politică având ca titlu „Educația, încotro? Dar copiii noștri?”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Infractorii din partid sunt promovați și recompensați!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având tema „Introducerea rezidențiatului pe post reprezintă o soluție pentru reducerea deficitului de medici specialiști și oprirea exodului acestora în străinătate”; – Nicolae Neagu – intervenție cu titlul „50 de ani de la ultima reorganizare teritorial-administrativă a României”; – Constantin Codreanu – „Cer accelerarea procedurii parlamentare pentru mărirea termenului de valabilitate a pașapoartelor românești de la cinci la 10 ani!”;

1.016 cuvinte

Discurs

„Economia crește, salariile scad, inechitățile se adâncesc, dar nimeni nu-și asumă responsabilitatea!”

Toate măsurile legislative adoptate de majoritatea PSD–ALDE, fără analize, fără studii de impact, în domeniul fiscal și în domeniul salarizării au creat un haos generalizat, atât în sectorul public, cât și în cel privat.

Știți foarte bine că mulți români încă mai păstrează pliantele împărțite de echipele candidaților PSD pe parcursul campaniei electorale din toamna anului 2016. Aceștia încă mai pot vedea scris cu litere mari în acestea cum se vor dubla salariile angajaților, cum vor crește spectaculos pensiile și ce cantități de lapte și miere vor curge pentru mediul de afaceri din România după câștigarea alegerilor de partidul domnului Liviu Dragnea.

Din păcate, astăzi, atât fluturașii de salariu, cât și cupoanele de pensie pentru luna ianuarie arată cu totul altceva. Sute de mii de salarii scad sau stagnează, sute de mii de angajați din sectorul public care au așteptat o creștere reală a salariilor cu 25%, visând la contractarea unui credit, pentru a putea cumpăra o casă sau o mașină, au fost dezamăgiți crunt. Unii chiar au angajat anticipat cheltuieli sporite, bazându-se pe salariile mai mari care le-au fost garantate cu nonșalanță prin tot felul de dezbateri televizate, la ore de maximă audiență, de membrii Guvernului PSD–ALDE.

În sectorul privat, așa cum ne arată Registrul general de evidență a salariaților (Revisal), peste două milioane

de contracte de muncă mai stau în așteptare, companiile respective nemodificând încă parametrii salariali. De ce nu le-au modificat? Nu pentru că patronii sunt „hoți”, așa cum a afirmat doamna ministru Lia Olguța Vasilescu, ci pentru că niciun agent economic nu mai are încredere în stabilitatea Codului fiscal și nimeni nu mai poate anticipa ce va mai „coace” Guvernul printr-o altă ordonanță de urgență.

Mai mult decât atât, inechitățile din domeniul salarizării sunt astăzi, la scurt timp după adoptarea unei legi noi, mai mari decât înainte de intrarea în vigoare a acesteia. Nu mai spun, chiar ministrul muncii și justiției sociale a recunoscut faptul că legea este neclară și că departamentele de resurse umane o implementează în mod diferit, chiar în interiorul aceleași bresle profesionale.

Și pe cupoanele pensionarilor de asigurări sociale s-au regăsit aceleași sume ca în luna decembrie, deși, potrivit legii, punctul de pensie trebuia să crească începând cu 1 ianuarie 2018. Tot prin ordonanță de urgență, Guvernul PSD–ALDE a amânat creșterea pensiilor pentru data de 1 iulie. De fapt, în țara în care Ministerul Muncii se mai numește și al Justiției Sociale, doar pensiile speciale au crescut, deși acestea nu au nicio legătură cu vechimea în muncă și contributivitatea pensionarului.

Cert este că Guvernul PSD–ALDE a reușit să nemulțumească pe toată lumea: angajați, sindicate, patronate, pensionari.

În contextul ședinței