Marin Almăjanu

„Educația, un etern măr al discordiei în Coaliția PSD— PD-L”

După ce timp de aproape un an doamna ministru Andronescu a luat în cadrul ministerului o serie de măsuri controversate în ceea ce privește reforma curriculară, și putem aminti aici contestata eliminare a orelor de sport, de

dirigenție sau istorie și geografie din orarul elevilor învățământului preuniversitar, grevele și protestele repetate ale profesorilor, reducerea substanțială a bugetului educației care a determinat stoparea investițiilor în infrastructura școlară și neaplicarea legii măririi salariilor profesorilor, lege pentru care același ministru a revărsat o mare electorală de lacrimi în Parlamentul României în momentul votului, șeful dumneaei, domnul Boc, nu a avut o problemă în ceea ce privește necesitatea intervenției prompte pentru liniștirea apelor în domeniu.

Acum, în prag de campanie electorală prezidențială, același șef de guvern a întreținut permanent un conflict între partidele aflate în coaliția de guvernare pe un subiect intens mediatizat și disputat în toată această perioadă: adjudecarea așa-zisei reforme a educației, pusă într-un pachet de asumare cu brevet de invenție marca Miclea – via Cotroceni sau marca doamna ministru Andronescu – via PSD.

Lupta a fost acerbă. PSD a jucat cartea rezistenței, întreținând un circ plin de declarații vitejești și nerv abramburist și nu a vrut până în ultima clipă să renunțe la legea doamnei Andronescu. PD-L a pariat pe cartea educațională a lui Miclea și a amenințat permanent cu scoaterea PSD-iștilor de la guvernare în caz de împotrivire.

Ce a ieșit nici premierul Boc nu mai știe! Dovadă stau halucinantele sale declarații cum că Legea educației naționale asumată săptămâna trecută în Parlament este omologată pe principiile Miclea, dar, în realitate, conținutul aparține doamnei Andronescu!

Ce este cel mai grav în tot acest circ interminabil?

Faptul că nu elevii, nu profesorii, nu reforma reală în domeniul educației a contat aici, și se poate constata acest lucru la o simplă citire a legii goale de conținut, fără viziune reformatoare, fără impact pe termen lung asupra domeniului și fără coerență, asumată cu atâta tevatură mediatică, plină de ridicol și neseriozitate.

Faptul că după asumare domnul Boc încalcă din nou legea, încalcă Constituția și orice limită a bunului-simț este un lucru demonstrat fără echivoc, de noi, liberalii, prin evidențierea flagrantului guvernamental în ceea ce privește diferențele dintre textul de lege asumat în Parlament și cel postat pe site-ul Guvernului. Iar încercarea premierului de a ascunde gunoiul descoperit la ușa Palatului Victoria prin agitarea în _prime-time_ a unui nou scandal, cel al politizării conducerii școlilor, nu poate șterge realitatea: lipsa unor articole de lege din textul asumat, modificarea altora după ce legea a trecut de ședința asumării în Parlament devine cea mai uluitoare ilegalitate pentru care premierul Boc este responsabil și care ne obligă să cerem neîntârziat demisia dumnealui și a Guvernului de amatori și iresponsabili pe care-l conduce.