Ovidiu Cristian Iane

## „Educație prin egalitate. Se poate!”

Reprezint un colegiu în care foarte mulți adulți au fost nevoiți să plece să muncească în străinătate. Reîntoarcerea acestora reprezintă un proces de durată, uneori, din păcate, crearea unui loc de muncă în localitatea lor nefiind suficientă pentru a le determina întoarcerea.

Acest gen de migrație, dezvoltat atât de mult în aproape două decenii, are consecințe dintre cele mai profunde, una dintre ele fiind aceea asupra familiei, în special asupra copiilor.

Faptul că din ce în ce mai mulți copii se află în diverse și multiple situații de risc cauzate de absența unui părinte (sau a ambilor!), care muncește în străinătate, este o realitate cu care, ne place sau nu, trebuie să ne confruntăm și pe care trebuie să o corectăm.

Anul trecut, un raport realizat de către UNICEF ne arăta o situație mai mult decât îngrijorătoare cu privire la situația copiilor noștri, mai precis faptul că țara noastră se află pe ultimul loc la patru dintre cele cinci dimensiuni care fac referire la bunăstarea copilului – situația lui materială, sănătatea și securitatea acestuia, educația, comportamentul, cât și riscurile și condițiile de locuit.

Astfel, se indicau:

„Într-o manieră generală, reținem că cel mai ridicat nivel de bunăstare materială a copilului corespunde Țărilor de Jos și altor patru țări nordice, iar cel mai scăzut nivel corespunde Statelor Unite, Letoniei, Lituaniei și României. (...) Actualul sistem nu protejează în mod eficient copiii împotriva sărăciei. Copiii din gospodăriile mai sărace – fie că este vorba de familiile lucrătorilor săraci, fie de cele extrem de sărace – riscă în mod clar să moștenească inegalitățile, în lipsa unei protecții sociale eficiente. Situația copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate prezintă aspecte contradictorii. Aceștia se bucură în general de bune condiții de trai. Totuși, sunt vulnerabili la sărăcia monetară, din cauza puternicei dependențe de remitențe, și la sărăcia afectivă, din cauza lipsei îngrijirii părintești. Mai mult, lipsa părinților are efecte grave asupra calității nutriției și a rezultatelor școlare. În toate dimensiunile bunăstării copilului, diverse practici nocive dezvoltării sănătoase și adecvate a copilului par a fi larg răspândite printre părinți.”

Și pentru că dintr-un punct trebuia pornit, sfârșitul lunii februarie a acestui an a marcat debutul unui alt proiect pe care l-am inițiat și care se va desfășura pe parcursul anilor 2014–2016 în cele 14 localități ale colegiului pe care îl reprezint în Camera Deputaților și pe care intenționez să îl extind la nivel de întreg județ.

Proiectul educațional se adresează copiilor aflați în situații de risc din cauza părinților plecați la muncă în străinătate, iar prima sa etapă s-a desfășurat în comuna Horodnic de Sus, prin organizarea conferinței „Educație prin egalitate”, în cadrul căreia au avut loc: workshopul privind impactul educației asupra formării personalității copiilor în spațiul social actual, la care au participat peste 80 de persoane, părinți, bunici, tutori ai copiilor cu părinți plecați în străinătate, educatori, consilieri psihopedagogi, asistenți sociali, și un atelier de dezvoltare emoțională prin tehnici de art-terapie dedicat copiilor, la care au participat 25 de copii.