Scarlat Iriza

„Efectele negative ale evoluției tehnologiei”

Evoluția fulminantă din ultima perioadă a tehnologiei atrage după sine și o serie de efecte negative. Astfel, câteva sute de milioane de locuri de muncă vor dispărea în următorii ani, ca efect al dezvoltării tehnologiilor disruptive, așa cum se arată într-un raport publicat de cercetătorii de la McKinsey Global Institute și care oferă o imagine elocventă cu privire la impactul economic și asupra forței de muncă pe care l-ar putea avea până în anul 2025 cele 12 tehnologii considerate disruptive. În cadrul acestui studiu au fost luate în considerare doar tehnologiile care deja există și care au potențialul să-și extindă efectele asupra întregii economii, excluzând astfel atât tehnologiile ce ar putea să apară până în 2025, cât și pe cele de nișă, impactul asupra pieței muncii putând fi chiar mai mare decât au preconizat cercetătorii.

Ideea de bază prezentată în respectivul raport este că tehnologiile din zona informatică sunt cele cu cel mai mare potențial disruptiv, pe primele poziții aflându-se internetul mobil, automatizarea muncii cu informațiile, internetul lucrurilor și _cloud computing_ . Dacă adăugăm și robotica avansată, avem o paletă de tehnologii care în scenariul pesimist ar urma să aibă în 2025 un impact cumulat de 15 trilioane de dolari asupra economiei globale. Acest impact nu se referă la veniturile directe, ci, mai degrabă, la câștigurile obținute prin creșterea de productivitate sau economii în alte sectoare.

Spre exemplu, în Statele Unite, mai mult de 1,1 milioane de secretare au dispărut de pe piața de muncă între 2000 și 2010, fiind înlocuite de programe avansate care le permiteau șefilor să își administreze mult mai ușor treburile. Tot în aceeași perioadă, numărul de operatori call-center a scăzut cu 64%, a dactilografilor cu 63%, a agenților de turism cu 46% și a bibliotecarilor cu 26%. În Europa, două treimi din cele 7,6 milioane de locuri de muncă care au dispărut sunt victime ale tehnologiei, estimează economistul Maarten Goos de la Universitatea Leuven, din Belgia.

Având în vedere aceste scenarii sumbre, trebuie găsite soluții, la nivel mondial, pentru minimizarea impactului social pe care ar urma să îl aibă înlocuirea forței de muncă umană cu noile descoperiri tehnologice.

În ceea ce privește efectul asupra țării noastre, acesta va fi unul devastator dacă luăm în calcul oferta și așa scăzută de locuri de muncă, nivelul de trai scăzut sau măsurile de protecție socială incomparabile cu cele din statele mai dezvoltate. Se impune, așadar, elaborarea unei strategii la nivel național, care să protejeze populația de tendințele actuale de pe piața muncii.