Andrei Dolineaschi

„Elaborarea unui cadru legislativ adecvat pentru adaptarea sistemului de învățământ la piața muncii”

În momentul de față, între societatea civilă, mediul privat și sectorul public există o interfață disfuncțională, ceea ce a dus la un sistem neadaptat la vocația individului și la nevoile pieței. În societate, există un respect foarte scăzut față de meserii.

De aceea, consider că este nevoie de crearea unui sistem de învățământ capabil să contribuie la asigurarea dezvoltării personale a elevilor în direcția asumării responsabilității, autonomiei individuale și compasiunii față de ceilalți membri ai societății. Acest lucru presupune un demers complex, în care vor trebui să se implice activ actori din toate cele trei sectoare ale societății: sectorul public, cel privat și societatea civilă. Acest sistem va funcționa prin colaborarea dinamică, deschisă și inovativă dintre școală și ceilalți furnizori de educație, prin implicarea activă a părinților și prin considerarea copiilor ca subiect al propriei educații.

În opinia mea, creșterea impactului educației asupra elevilor și studenților se va putea face prin sprijinirea integrării educației nonformale în sistemul de învățământ și prin deschiderea școlii în direcția dialogului permanent cu lumea economică. Parteneriatele public-privat și implicarea mediului de afaceri în activitățile educaționale sunt două modalități viabile de dialog ce vor putea fi avute în vedere.

Descentralizarea managementului și a finanțării, dezvoltarea profesională și personală a cadrelor didactice, dar și implicarea părinților și elevilor în procesul de educare sunt câteva dintre măsurile ce vor putea veni în sprijinul adaptării ofertei educaționale la cerințele de pe piața muncii.

Existența a două piețe separate, necorelate, a cererii și a ofertei forței de muncă, se poate rezolva prin mecanisme de mediere și de diferențiere a cererii și ofertei, prin orientarea ofertei educative pe categorii de copii, tineri și adulți, în funcție de nevoile specifice și de abilitățile specifice ale acestora.

Apreciez ca fiind oportună introducerea de module de educare pentru categorii specifice, astfel: învățământ de masă diferențiat pe domenii de interes, corespunzătoare cu dezvoltarea locală, învățământ destinat categoriilor de copii, tineri, adulți cu nevoi speciale de educație, învățământ de performanță destinat copiilor, tinerilor, adulților cu capacități și abilități înalte, învățământ de recuperare–integrare–orientare destinat copiilor, tinerilor și adulților ce prezintă lacune în șansele de integrare ulterioară pe piața muncii.

Demersurile pentru optimizarea integrării și performării pe piața muncii trebuie să vizeze ambele domenii, educația și piața muncii. Astfel, este importantă ridicarea gradului de competitivitate a unităților școlare, prin măsuri de descentralizare administrativă, corelată cu finanțare pe performanță specifică, dată de îndeplinirea scopurilor, obiectivelor și direcțiilor de structurare a programelor, criteriul unic de evaluare fiind procentajul de absorbție al absolvenților pe segmentul lor de formare. În același timp, este nevoie de intensificarea atragerii de specialiști care să ofere direcții de educare–instruire performante și integrarea ulterioară a programelor, în conformitate cu absorbția pieței și cu programele de dezvoltare locală. Consider ca fiind importantă introducerea și perfecționarea sistemului de formare permanentă și lărgirea ofertei de educație specifică, care să răspundă la nevoile pieței, precum și la lărgirea rețelei de colaborare internațională pe formare profesională. De asemenea, trebuie introdusă obligativitatea formării permanente pe direcțiile de necesitate personală și de necesitate de program a profesorilor. Orientarea acestor cursuri trebuie realizată în mod specific către dezvoltarea de abilități, înțelegerea individualității, a diversității și a mecanismelor ce declanșează emanciparea cognitivă și motivațională necesară succesului pe piața muncii.