Relu Fenechiu

„Emil Boc și dictatura Guvernului”

„Codul muncii, poate cea mai importantă lege a democrației capitaliste din România, a fost promovat prin angajarea răspunderii Guvernului, procedură ce nu permite dezbaterea și amendarea legii”.

Stimați colegi,

Prin cele afirmate de mine acum, pot fi acuzat de plagiat, și cine mă va acuza, nu va fi în eroare, pentru că formularea critică referitoare la promovarea Codului muncii prin angajarea răspunderii Guvernului nu-mi aparține, am copiat-o din declarația politică a unui alt deputat. Este vorba de un extras din declarația politică intitulată „Subminarea rolului Parlamentului și derapajul spre dictatura Executivului”, pe care a susținut-o în plenul Camerei, în ziua de 4 martie 2003, deputatul Emil Boc.

Exact la împlinirea a 26 de ani de la sinistrul cutremur din 1977, deputatul Partidului Democrat, Emil Boc, acuza Guvernul în funcție de subminarea rolului Parlamentului și, criticând ocolirea Legislativului prin emiterea de ordonanțe de urgență și adoptarea de legi foarte importante prin angajarea răspunderii Executivului, punea și o ștampilă: ne îndreptam spre dictatura Guvernului.

Iată că numai după 8 ani – se împlinesc peste câteva zile –, același Emil Boc vine și ne anunță că s-a decis în cadrul conducerii PDL și ulterior în cadrul conducerii Coaliției aflate la guvernare să se promoveze prin angajarea răspunderii Guvernului... Codul muncii.

Când a avut dreptate Emil Boc? În martie 2003 sau în februarie 2011? Cine a fost corect intenționat: deputatul Emil Boc în martie 2003 sau prim-ministrul Emil Boc în 2011? Sunt două întrebări la care știu că nu îmi va răspunde nici Emil Boc și nici vreun alt coleg de-al său din PDL.

Drept urmare, voi încerca eu să schițez răspunsurile. Deputatul Emil Boc a avut dreptate pe 4 martie 2003, când a susținut că o lege de maximă importanță a democrației capitaliste din România o reprezintă Codul muncii. Deputatul Emil Boc a fost corect în martie 2003, când a susținut că procedura aleasă de Guvern nu permite dezbaterea și amendarea legii.

La prima vedere, s-ar putea spune că în cazul lui Emil Boc este vorba de o piruetă de 180 de grade în ceea ce privește crezul politic. Este puțin spus, iar Emil Boc are numeroase antecedente. Se poate spune că Emil Boc a preluat erorile guvernării din perioada 2001–2004. Nu este acesta un argument forte pentru a judeca schimbarea radicală de viziune a lui Emil Boc. Nu din aceste unghiuri trebuie privit modul actual de gândire a premierului Emil Boc. Mai precizez că în respectiva declarație politică, deputatul Emil Boc ataca violent Guvernul în funcție și pentru faptul că emite pe bandă rulantă ordonanțe de urgență. Și această practică a fost preluată de premierul Emil Boc.

Toate guvernările din România postdecembristă au comis erori mai mari sau mai mici. Multe dintre ele au fost recunoscute și, mai mult sau mai puțin, regretate, pentru că în orice domeniu se învață din greșelile trecutului. Așa se explică evoluția societății. Numai că în cazul premierului Emil Boc, este vorba de involuție.