Dorel Covaci

„Emilia Comișel – doamna cântecului popular”

Să nu uităm niciodată să ne amintim de oamenii noștri de valoare! Doamna profesor universitar Emilia Comișel a fost una dintre marile personalități ale culturii românești. Strălucită reprezentantă a folcloristicii românești, recunoscută unanim pe plan național și internațional, doamna profesor universitar ar fi împlinit pe 28 februarie 102 ani.

Născută în 1913, la Ploiești, a fost cuprinsă de mic copil de dragostea pentru muzică, lucru ce s-a amplificat în timp, ajungând până la devoțiunea totală față de muzică, în general, și față de cântecul popular, în mod deosebit. Dedicată cu toată ființa sa acestei pasiuni, doamna prof. univ.

Emilia Comișel a stat mereu alături de discipolii săi, rupându-și din timpul său prețios ore sau poate zile întregi pentru a le transmite moștenirea cea mai de preț: folclorul românesc.

Profesor universitar renumit, cercetător etnomuzicolog, care a prestat o muncă de pionierat într-un domeniu extraordinar de frumos, dar greu de abordat din cauza complexității fenomenului muzical, dascăl cu experiență ce a știut să-și apropie studenții, inițiindu-i în tainele culturii populare orale, analist atent al domeniului, opiniile și recenziile sale concretizându-se în numeroase cărți de specialitate, președinte de juriu la cele mai importante festivaluri și concursuri folclorice, descoperitor de tinere talente și formator de cariere artistice în domeniul muzicii populare, peste tot pe unde mergea, oamenii o așteptau cu o bucurie nemărginită, căci știa să vorbească pe înțelesul fiecăruia.

Demnă urmașă a ilustrului profesor Constantin Brăiloiu, părintele etnomuzicologiei românești, doamna Emilia Comișel a luat parte la numeroase cercetări de teren alături de mentorul său, întreprinse de Școala Sociologică a lui Dimitrie Gusti, a fost cercetător principal la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române și la Institutul de Studii Sud-Est Europene, profesor universitar la Catedra de Folclor a Conservatorului din București, membru al Consiliului Internațional de Muzică Populară, al Societății Internaționale de Muzicologie, al Societății franceze de antropologie, al comitetului de organizare a Festivalului Balcanic de Cântece și Jocuri etc.

A fost una dintre cele mai harnice culegătoare de folclor. A notat peste 9.000 de melodii populare însoțite de un bogat material audio, a publicat numeroase cărți în țară și străinătate, a participat cu lucrări la congrese interne și internaționale de profil, a realizat emisiuni radiofonice și de televiziune. A publicat nenumărate studii și cărți despre folclorul din ținutul Pădurenilor, Dobrogea, Vrancea, Moldova, Valea Timocului, Banatul Voievodinei și, nu în ultimul rând, din zona Făgetului (Timiș), un ținut de suflet pentru Domnia Sa.

Legătura specială cu zona Banatului s-a concretizat și prin participarea ca președinte al juriului la toate edițiile concursului „La porțile dorului”, organizat la Făget, și prin publicarea, împreună cu personalități ale culturii locale, Ion Căliman și Ioan Olteanu, a unor culegeri folclorice. A inițiat și a susținut lucrările Cercului Științific de Folclor din cadrul Universității de Vest Timișoara și a publicat mereu studii în paginile anuarului „Folclor literar”.