Dorel Covaci

„Emilia Comișel – doamna folclorului românesc”

Personalitate emblematică a etnomuzicologiei românești din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea și a învățământului muzical universitar din țara noastră, doamna Emilia Comișel ar fi aniversat, pe data de 28 februarie, ziua de naștere.

Profesor universitar doctor, etnomuzicolog de talie internațională, folclorist, membru al Uniunii Compozitorilor din România, s-a născut la Ploiești și a început studiile muzicale pentru vioară la vârsta de șapte ani, împreună cu tatăl său, cunoscutul institutor, profesor de muzică și dirijor de cor, Gheorghe Comișel.

După ce a terminat școala primară și Liceul de Fete „Despina Doamna” din Ploiești, Emilia Comișel a intrat cu brio la Academia de Muzică din București, unde a beneficiat de îndrumarea unor personalități marcante ale creației și ale pedagogiei muzicale.

Cercetările folclorice le-a început încă din tinerețe, în zona Banatului, alături de Dimitrie Gusti și Constantin Brăiloiu, fondatorul etnomuzicologiei românești, și a rămas astfel definitiv atașată de plaiurile vestice. A publicat nenumărate studii și cărți despre folclorul din ținutul Pădurenilor, Dobrogea, Vrancea, Moldova, Valea Timocului, Banatul Voievodinei și, nu în ultimul rând, zona Făgetului, un ținut de suflet pentru Domnia Sa.

Legătura specială cu zona Banatului s-a concretizat și prin participarea la toate edițiile concursului „La porțile dorului”, organizat la Făget, județul Timiș, și publicarea, împreună cu personalități ale culturii locale, Ion Căliman și Ion Olteanu, a unor culegeri folclorice.

A fost una dintre inițiatoarele și susținătoarele „Cercului științific de folclor”, din cadrul Universității de Vest, Timișoara; doamna Comișel n-a lipsit de la niciunul din simpozioanele organizate și a fost mereu prezentă cu studii de specialitate în paginile anuarului intitulat „Folclor literar”.

Timp de 70 de ani s-a dedicat studierii, cercetării și valorificării bogatelor tradiții ale creației muzicale populare din principalele zone etnofolclorice ale României, dar și din teritoriile locuite de românii din afara granițelor (Canada, Grecia, Italia, Albania, Franța, Iugoslavia, Bulgaria).

Iubitoare a plaiului, portului și tradițiilor, a cules 9.000 de cântece folclorice și a efectuat peste 5.000 de înregistrări, care sunt păstrate la Institutul de Folclor, Academia Română și în colecții personale. Mică de stat, veselă și plină de energie, călătorea neobosită prin cele mai îndepărtate și uitate colțuri ale țării, cu trenul, șareta, căruța sau pe picioare, pe arșiță sau prin ger, pentru a mai afla vreo comoară ce sta gata să fie scoasă la lumină. Aceasta era marea ei fericire: să descifreze tainele și expresivitatea artistică ale sufletului românesc.

Rezultatele acestei vaste activități științifice au fost prezentate în numeroase studii, articole, conferințe, comunicări științifice, publicate în prestigioase reviste de specialitate din țară și din străinătate, dar și în emisiuni radio și de televiziune. În 1996 a început publicarea biografiei lui Constantin Brăiloiu, al cărui discipol a fost, o lucrare în opt volume, ultima apărută în 2010.