Gavrilă Vasilescu

Este adevărat că nu am practică de avocat, în acest domeniu nu am.

Îi răspund și altui coleg care a încercat și tot încearcă să ne dea exemple. S-a dat un exemplu care nu este corect. Nu se trece în masa succesorală valoarea unui bun imobiliar, valoarea de circulație, pentru că există o expertiză și se ține cont de acea valoare de expertiză. Niciodată valoarea de expertiză care s-a făcut nu este egală cu valoarea de circulație, pentru că ea se modifică aproape zilnic. Este adevărat că pentru bunurile respective reiese o valoare, dar există tot timpul o diferență pe care colegul care a invocat-o o știe, dar o speculează. Nimeni nu a spus că trebuie confiscată averea nejustificată. Problema este alta, pe care nu vreți să o înțelegeți și nici colegi de-ai mei nu vor să o înțeleagă. Ce stabilește Agenția Națională de Integritate? Dacă Agenția Națională de Integritate stabilește că averea este dobândită ilicit, aceasta este transformată în organ jurisdicțional.

Vă rog frumos, deschideți Constituția la articolul 126 alineatul (5) și o să vedeți ce spune Constituția României: „Este interzisă înființarea de instanțe extraordinare. Prin lege organică pot fi înființate instanțe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii”. Deci Agenția Națională de Integritate nu este un organ jurisdicțional specializat, și atunci ce competențe îi dăm? Îi dăm competența să constate că între ce am dobândit și ce venituri am avut este o neconcordanță.

Răspund celor ce sunt nelămuriți asupra neconcordanței, aceasta este de 10.000 de euro, conform amendamentelor care s-au făcut. După ce a constatat această neconcordanță, Agenția Națională de Integritate sesizează instanța. Instanța va stabili dacă bunul respectiv este dobândit licit sau ilicit și se ia măsura. Agenția Națională de Integritate solicită instanței nu să confiște, ci constată că există bun dobândit care nu se justifică, valoarea care nu se justifică este egală sau mai mare de 10.000 de euro și propune instanței să constate dacă bunul este ilicit sau nu. Deci, în această situație, instanța va face o constatare. Ca să facă constatarea, trebuie să trimită....

Pentru că, ce am făcut, domnilor colegi, am sărit peste o etapă. Trebuia să arătăm că cercetarea trebuie efectuată de organele de cercetare. Această etapă a fost sărită și s-a mers direct la instanță. Instanța va trimite organelor de cercetare să vadă dacă bunurile sunt licite sau ilicite. Discutăm și vă bateți cu pumnul în piept că sunteți mari specialiști, dar ați sărit, domnilor penaliști, o etapă extraordinar de importantă. Acolo trebuie să se constate și, după constatarea de acolo, prin sesizarea pe care a făcut-o Agenția Națională de Integritate, se merge la instanță. Ați vrut să se meargă direct la instanță...