Marius Rogin

## „Este Kosovo gata pentru totala independență?”

Comisia internațională formată din majoritatea țărilor UE, SUA și Turcia a decis încă din iulie ca supravegherea procesului de independență pentru Kosovo să fie oprită. Conceptul „independenței supravegheate” aparține fostului mediator ONU Martti Ahtisaari. Comisia de supraveghere avea puterea de a bloca legi și de a demite inclusiv miniștri.

Parlamentul de la Priștina a aprobat modificările necesare în Constituție pentru a permite independența totală a Kosovo. Actul a fost votat și de cei mai mulți dintre deputații minorităților. Guvernul a vorbit despre o „zi istorică” și „începutul unei noi epoci”.

Comisia internațională a precizat în motivarea deciziei sale că Kosovo este azi o democrație modernă și multietnică și că instituțiile statului sunt gata să preia responsabilitatea totală. Și expertul în problemele Balcanilor, Norbert MappesNiediek, s-a declarat convins că Kosovo este gata să funcționeze fără supraveghere externă.

„Un stat independent se comportă ca atare. Kosovo a arătat că poate să facă asta. Kosovarii s-au eliberat. Ei au realizat mult timp o rezistență pasivă în cadrul Serbiei. Au purtat un război pentru a deveni o națiune. Nimeni nu are dreptul să decidă în locul lor dacă sunt sau nu gata de independență totală”, subliniază Mappes-Niediek.

Cu aprobarea majorității puterilor occidentale, printre care Germania, SUA, Marea Britanie și Franța, Kosovo și-a declarat independența la 17 februarie 2008. Anterior, toate eforturile mediatorului ONU Martti Ahtisaari de realizare a unui compromis între Belgrad și Priștina eșuaseră. Ahtisaari a propus în 2007 un plan ce prevedea supravegherea independenței Kosovo de către Biroul Civic Internațional. Planul său a fost implementat fără acordul Belgradului și nerecunoscut în nordul provinciei locuite de o majoritate sârbă.

Acum a fost stopată oficial supravegherea internațională, chiar dacă guvernul kosovar nu controlează practic nordul țării. Controlul asupra integrității teritoriale este doar una dintre problemele enorme cu care se confruntă instituțiile tânărului stat.

„Kosovo stă foarte prost din punct de vedere economic”, spune expertul Mappes-Niediek, „este cea mai săracă țară din regiune.” O altă problemă este migrația masivă a tinerilor calificați. „Kosovo va supraviețui doar prin ajutoare economice masive”, crede expertul în problemele Balcanilor și adaugă: „Acest lucru reduce din suveranitate, iar preluarea formală a suveranității totale are o însemnătate scăzută în acest context. Ea este limitată puternic de o dependență economico-politică.”

Rata oficială a șomajului se ridică la 43%, iar 40% din populație trăiește în sărăcie. O mare provocare o constituie și lupta împotriva corupției și criminalității organizate.

Pentru fostul ministru sârb pentru Kosovo, Goran Bogdanović, există și alte provocări, în special în ceea ce privește minoritatea sârbă. „E vorba de libertatea de mișcare, de problema proprietăților sârbilor în Kosovo, de disponibilitatea redusă a elitelor politice de la Priștina și Belgrad de a discuta despre reconciliere și revenirea refugiaților”, spune Bogdanović. Aceste probleme nu pot fi rezolvate fără ajutorul comunității internaționale, este de părere politicianul sârb, care avertizează că „situația din Kosovo se poate oricând deteriora”.