Mircea Marin

„Europa cu picioare de lut?”

Din fericire pentru istorie, dar din păcate pentru noi, trăim vremuri interesante... În prosperitate toată lumea se grăbește să uite diferențele și să pozeze în unitate, dar în perioadele de criză toată lumea se grăbește la fel de tare să-și amintească și cele mai mici lucruri care ne despart. Și ne despart destule...

Încotro, Europa?

Această situație complicată din punct de vedere economic reprezintă o formidabilă ocazie istorică pentru ca Uniunea Europeană, construcție politică începută la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, să se nască cu adevărat sau să rămână doar pe hârtiile birocraților de la Bruxelles și Strasbourg.

Democrația anglo-saxonă, așa cum o cunoaștem noi astăzi, este în aceeași situație, ori se schimbă ori este obligată să se schimbe. Aceasta a mai trecut prin perioade delicate și le-a depășit în cele din urmă, dar cu ce preț? Cu prețul a două războaie mondiale, unul foarte fierbinte (1939–1945) și altul foarte rece (1945–1990).

În aceste epoci de reașezare istorică pot fi crezute voci mincinoase și periculoase, dar care par providențiale. Să sperăm că situația nu se va degrada atât de tare încât să apară din nou tonuri naționaliste, izolaționiste și chiar antisemite. În fața necunoscutului, unii oameni sunt dispuși să asculte și, mai grav, să dea crezare unor voci care cântă și fals, și după ureche.

Cel mai mare dușman al libertății rămâne, în astfel de momente, șomajul și scăderea nivelului de trai. Viața se poate întoarce la nevoile sale de bază, la nevoia de supraviețuire, și atunci valorile și principiile democratice pot cădea pe planul doi. Partidele politice clasice trec și ele printr-o criză de credibilitate și au un mesaj confuz. În același timp, forțe politice oportuniste se pot coagula și pot aduna un solid capital electoral influențând viața politică. De obicei, aceste forțe sunt nu numai nedemocratice, ci și antidemocratice. Așa s-a întâmplat în timpul crizei din 1929–1933 cu Partidul Național Socialist condus de Hitler în Germania sau, dacă ne referim la România, desigur la o scară mult mai mică, asistăm la ascensiunea extremismului de dreapta reprezentat de Garda de Fier (1930) condusă de C.Z. Codreanu.

Un rol important în formarea opiniei publice îl are massmedia. O mass-media pătimașă, așa cum este cea din România zilelor noastre, poate manipula și distorsiona realitatea în așa fel încât televizoarele și ziarele să prezinte o lume fără nicio legătură cu lumea reală. Din partizanat politic sau în goana după audiențe, mass-media poate avea accente demagogice, adică îi poate spune poporului ce vrea acesta să audă, dar asta înseamnă de cele mai multe ori minciuni.

*

## „Moțiunea trece, criza rămâne”

De la revoluția industrială, parcă nimic nu mai e ce a fost, parcă totul se desfășoară la viteze amețitoare, istoria nu mai are răbdare.