Stelică Iacob-Strugaru

„Europa ne-a ajutat. Rămâne să ne ajutăm și noi înșine!” Sper că îmi permiteți să citez pentru a doua oară în acest mandat din vorbele înțelepte ale lui Vasile Boerescu, rostite după Convenția de la Paris, din anul 1858, care declara „Europa ne-a ajutat. Rămâne a ne ajuta și noi înșine!”, referindu-se la oportunitatea creată de Occident pentru Principatele Române de a se putea uni.

Aceleași vorbe le pot repeta și eu astăzi, referindu-mă însă la oportunitatea pe care Uniunea Europeană ne-a creat-o prin posibilitatea de a accesa fonduri structurale la fel de mari cât Planul Marshall pentru întreaga Europă democratică de după cel de Al Doilea Război Mondial.

Problema care se pune este chiar în esența afirmației lui Vasile Boerescu. Europa ne-a dat șansa de a ne moderniza cu ajutorul financiar al Uniunii, însă capacitatea noastră de a construi consensul în legătură cu interesul național este extrem de redusă.

Am crezut că, în perioada preaderare, lipsa de experiență a administrației românești este la originea slabei capacități de a fructifica instrumentele financiare derulate prin ISPA, PHARE și SAPARD. Acum însă nu se mai pune în discuție capacitatea administrației de a propune proiecte și a trasa strategii de dezvoltare locală.

Cu toate acestea, România se dovedește impotentă la a cheltui banii gratuiți oferiți de Europa pentru modernizarea noastră. Mai mult, din ce în ce mai puternic sunt auzite vocile care acuză nu numai de slabă administrare, ci chiar de tentative de fraudă.

Sunt lucruri care nici nu ne fac cinste și nici nu ne asigură că vom avea șansa de a moderniza România și a recupera decalajele de dezvoltare dintre noi și Uniunea Europeană.

Cauzele unei astfel de lipse de performanță vor trebui sancționate, iar acolo unde se dovedește competență ele vor trebui recompensate. Sunt adeptul remunerării suplimentare a celor care accesează fonduri europene. Sunt însă adeptul sancționării drastice a celor care fie utilizează ineficient, fie ilicit aceste fonduri.

România trebuie să aducă cel puțin 4% din PIB pe an din fonduri europene, pentru că un astfel de coeficient de accesare ne asigură reducerea deficitului bugetar, dar și o creștere a standardului de viață al românilor.