Dorel Covaci

„Europarlamentarele din mai 2014”

Pentru țările UE, 2014 reprezintă un an al schimbării, prin prisma organizării alegerilor europarlamentare.

În perioada 22–25 mai 2014, 500 de milioane de europeni vor putea să își aleagă reprezentanții în Parlamentul European și să definească direcția politică a Uniunii. Până în anul 1976, membrii Parlamentului European erau numiți de către parlamentele statelor membre ale Uniunii. Începând cu anul 1979, aceștia sunt aleși direct de către cetățeni, la fiecare 5 ani.

Ultimele alegeri europene au avut loc în iunie 2009, în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene din acel moment. Acum, pentru prima dată, cetățenii europeni își vor alege, în mod indirect, persoana care va conduce Comisia Europeană pentru următorii cinci ani.

În urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, partidele politice își vor nominaliza candidatul pentru președinția Comisiei. Candidații vor trebui să caute sprijin la nivelul fiecărui stat membru, în mod similar unor alegeri naționale, liderii politici urmând a avea astfel o importanță majoră în acest scrutin.

Parlamentul European este singura instituție supranațională ai cărei membri sunt aleși în mod democratic, prin vot universal direct. Parlamentul reprezintă cetățenii statelor membre. Ales o dată la cinci ani, Parlamentul European este implicat în adoptarea a numeroase legi (directive, regulamente) care influențează viața fiecărui cetățean.

Parlamentul European se impune ferm în calitatea sa de colegislator, are competențe bugetare și exercită un control democratic asupra tuturor instituțiilor europene.

Parlamentul European este o adevărată tribună internațională, unde iau cuvântul numeroși lideri mondiali.

De-a lungul anilor, Parlamentul a devenit interpretul acțiunilor interne și externe ale Uniunii, ceea ce permite participarea deputaților și, prin intermediul lor, a cetățenilor la definirea viziunii politice europene.

În cadrul campaniei electorale care va avea loc, problemele economice vor fi în mijlocul atenției. De la declanșarea crizei economice, în aproape toate alegerile desfășurate la nivel național, mai ales în zona euro, au avut loc dispute intense, formându-se tabere, adepte fie ale măsurilor de austeritate, fie ale celor de creștere economică. Astfel, în țări precum Spania, Italia sau Franța, care au trecut prin campanii electorale, modul cum criza economică a fost gestionată de către Guvern a fost fie răsplătit, fie pedepsit de către alegători.

Din acest punct de vedere, alegerile pentru Parlamentul European din 2014 se vor desfășura sub același tipar. Vor apărea în scenă cele două tabere, cea de centru-dreapta, care dorește să mențină măsurile de austeritate, și cea de centru-stânga, care se pronunță în favoarea distribuirii constrângerilor pe o perioadă mai lungă de timp, pentru a încuraja consumul, încrederea și a reduce șomajul.